Există câteva diferențe între gradele de rudenie din Codul Civil și cele din popor. Soția și soțul formează împreună o familie, dar nu sunt rude.
De-a lungul istoriei, lucrurile stăteau puțin diferit. Regii și reginele își alegeau soții din rândul verilor sau chiar a fraților pentru a păstra coroana în sânul familiei.
Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar legile incestului sunt extrem de clare. Nu mai sunt permise căsătoriile între frați sau verișori primari. În altă ordine de idei, gradele de rudenie sunt bazate pe descendență și sunt stipulate în Codul Familiei și în Codul Civil și le explicăm mai jos.
Cuprinsul articolului
Descendența între persoane este numită rudenie în linie dreaptă. Aceasta se stabilește în funcție de ordinea nășterii. Părinții și copii sunt rude de gradul 1, în timp ce bunicii și nepoții sunt rude de gradul al doilea. Mai avem și rudele în linie colaterală. Aici avem frații care sunt rude de gradul al doilea, deși discuțiile din popor spun că ar fi, de fapt, rude de gradul 1. Mai avem unchii și nepoții, care sunt rude de gradul al treilea, în timp ce verii primari sunt rude de gradul al patrulea.
În Codul Civil există stipulate și gradele de rudenie obținute prin alianța între două familii. Atunci când doi soți se căsătoresc cele două familii devin rude prin alianță sau afinitate. Astfel, ginerele/nora și socrii vor fi afini de gradul 1, așa cum părinții și fii sunt rude de gradul 1. Iată mai jos alte exemple despre rudele prin afinitate.
– soţul şi fratele/sora soţiei sunt afini de gradul II
– soţul şi bunicii soţiei sunt afini de gradul II
– soţul şi unchiul/mătuşa soţiei sunt afini de gradul III
– soţul şi fiul din altă relaţie al soţiei sunt afini de gradul I
– soţul şi nepotul de fiu din altă relaţie al soţiei sunt afini de gradul II
– soţul şi nepotul de frate al soţiei sunt afini de gradul III
Neamurile sunt extinse până la nivelul în care suntem surprinși să aflăm de existența unei persoane care ne este rudă. Aici, Codul Civil nu mai are acoperire, însă gradele de rudenie din popor completează situația. Astfel, există mai multe grade de rudenie între verișori. Pot exista verișori de-al doilea, sau de-al treilea, așa cum pot exista unchi de-al doilea. Deși Codul Familiei nu precizează nici un grad de rudenie între nași și fini, aceștia sunt recunoscuți în popor ca rude prin alianță. Mai jos prezentăm o serie de grade de rudenie îndepărtate.
Verișori de gradul 2 – aceștia sunt copii unor verișori de gradul 1
Verișori de gradul 3 – sunt copii verișorilor de gradul al doilea
Unchi de gradul 2 – este relația dintre doi verișori de gradul 2 cu copiii lor
Unchi de gradul 3 – este relația dintre un nepot și un frate din partea bunicilor
Așa cum am precizat la începutul articolului, căsătoria între rudele apropopiate este interzisă în România, însă până la ce grad de rudenie intervine această restricție legală? Conform articolului 247 din Codul Civil, este interzisă căsătoria între rudele în linie dreaptă, dar și căsătoria între rudele în linie colaterală, inclusiv căsătoria între verii primari. Mai exact, este interzisă căsătoria între tată și fiică, bunic și nepoată, unchi și nepoată sau mătușă și nepot.
Aceste căsătorii între rude sunt interzise inclusiv de biserică, însă există cazuri când acestea sunt acceptate inclusiv de statul român. Deși nu este etic, este permisă căsătoria între nași și fini, desigur, după divorț. În același timp, verișorii de gradul al doilea saul al treilea pot fi cununați complet legal, însă trebuie să existe o dezlegare de la preot.
