>
Ionuț Anghel, un tânăr tată de 35 de ani din Focșani, a murit așteptând ajutorul autorităților. Bărbatul avea nevoie de un transplant de plămâni și avea nevoie ca România să încheie o convenție cu o clinică din străinătate. A primit doar promisiuni, iar luni, Ionuț a pierdut lupta cu viața.
În ciuda eforturilor sale continue și a focșănenilor care au organizat un „protest pentru viață” drept strigăt de ajutor, Ionuț nu a primit șansa de a-și vedea băiețelul crescând. S-a stins la doar 35 de ani, cu un gol imens în suflet.
Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant, a explicat de ce nu a putut fi salvat Ionuț Anghel:
„Îmi pare nespus de rău și consider că s-a făcut, cel puțin acum un ultima perioadă, absolut tot ce se putea pentru a ajunge în etapa de transplant. Au fost niște discuții cu centre și cu agenția de transplant din Italia pentru a fi operat acolo. Cei de acolo au spus că, la momentul de față, riscurile sunt prea mari și riscă să decedeze la scurt timp după efectuarea transplantului. După ce am primit acest răspuns, am luat legătura cu niște centre din Franța să vedem dacă opinia este aceeași și în această etapă a survenit neferictul eveniment. Răspunsul tuturor centrelor care au fost interogate din Italia a fost că e mult prea riscantă operația, pentru că ar duce inevitabil la deces”, a spus Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant, la Digi24.
În România există un un singur centru unde se fac astfel de operații, la Spitalul Sfânta Maria. Chiar și așa, aici au fost efectuate mai puțin de zece transplanturi și niciunul pe un pacient aflat în stare gravă.
„Pentru a efectua un transplant pulmonar, pacientul se prezintă la acest centru – dacă se poate, este pus pe lista de așteptare, dacă nu, i se oferă negația și urmează să fie transplantat în alte centre din afara țării”, a explicat Radu Zamfir.
Încă opt pacienți așteaptă în prezent o șansă la viață.
La scurt timp după incendiul de la Piatra Neamț, când un medic a fost rănit încercând să salveze cât mai mulți pacienți, Ionuț Anghel a scris un mesaj cutremurător pe Facebook. Un ultim mesaj în care își arată dezamăgirea față de sistemul medical românesc.
„Ce țară… Trăim într-o țară în care dacă o singură persoană are o boală ce are nevoie de tratament sau transplant (în cazul meu), în afara țării, nu reușește mare lucru… Se lovește de tot ce ține SISTEM MEDICAL ROMÂNESC și de toate prostiile birocratice (care în afară se rezolvă imediat, la noi durează cu săptămânile) și de oamenii din sistem care fug de responsabilitate”, scria Ionuț Anghel, duminică, pe pagina de Facebook.
„Eu mă lupt pentru fiecare zi și noapte de noapte în speranța că va exista și un „mâine” și am afirmat asta în mai multe rânduri însă „cei de sus” au dat din cap în sens afirmativ că am nevoie de ajutor și cam atât… nimic concret! Când văd ce-mi spun cei care s-au tratat în afară, că acolo se poartă cu ține că și cum ai fi de-al lor… Doar când auzi „ca și cu un OM” de-al lor sau nu, pentru mine nu a mai contat. Deci se pune prețul pe Viață, te ajută, nu te lasă să ajungi în ultima faza ca să-ți mute, mai apoi, un dosar de colo-colo”, afirma tânărul.
Citește și: Dănuț Lupu, internat la Terapie Intensivă: „Toată lumea e îngrijorată”. Medicii sunt rezervați
„Am observat cât de operativi au fost în cazul medicului erou care a fost mutat în Belgia. Jos pălăria. Deci se poate că să fim și operativi în timp util… Se poate dacă se vrea! Pentru restul bolnavilor care au nevoie, în cazul meu, de tratamente sau transplant în afară, de ce nu se reușește nimic? De ce nu putem fi mereu la fel de operativi și să punem accent pe VIAȚĂ? E nevoie să „dispărem” ca să punem capăt problemei și să nu mai stresăm pe nimeni? Încet încet, o să rămânem și fără bani de medicamente și terapii și atunci… Dumnezeu cu mila. Sper că cei cu putere de decizie să realizeze că noi murim, la propriu, pe zi ce trece, chiar dacă nimeni nu înțelege asta. De ce e nevoie de astfel de tragedii ca să se tragă mereu câte un semnal de alarmă în acest Sistem? De câte semnale de alarmă e nevoie? Deja începem să le numărăm la două mâini”, mai scria Ionuț Anghel.