Costumul popular românesc este unul dintre cele mai valoroase elemente istorice și culturale ale unui popor. Este dovada identității diferitelor arii geografice adaptate unui stil de viață unic.
În decursul istoriei, componența, structura și evoluția portului popular românesc și-a păstrat caracteristicile esențiale. Diferențele s-au înregistrat, mai mult, în înfrumusețarea pieselor de bază. Cămașa a fost piesa de bază, purtată atât de bărbați, cât și de femei. Costumul bărbătesc avea o piesă specifică, ițarii, iar cel femeiesc, fota.
Muntenia. Costumul din această zonă este costumul cu fotă cu vărgi dispuse vertical, vărgi care se întâlnesc şi astăzi. În evoluţia acestuia, s-a ajuns la ornamentaţia compactă, lată, cu fir auriu şi argintiu. Excepţie de la fota strâmtă o face fota de Prahova care se poartă sub formă de fustă largă. Costumul de Teleorman este cu două catrinţe, iar în judeţul Olt se poartă costumul cu vâlnic negru ales în motive florale cu bată la poale şi „flori rupte” pe „trup”. Costumul bărbătesc păstrează croiul şi ornamentul cămăşilor din întreaga ţară.
Citește și: Care sunt, de fapt, felurile de mâncare tradiționale ale românilor
Moldova. Specificul principal al portului din zona Moldovei este dat de păstrarea elementelor străvechi, aproape în totalitate. Costumul femeiesc este format din cămaşă tradițională (ie), poale, catrinţă, brâu şi bârneaţă, pieptar sau bundiţă, opinci, traistă, batic înflorat şi podoabe. Costumul popular bărbătesc este mai sobru, piesa principală fiind cămașa care poate fi de două feluri, cămeșoiul sau cămașa cu fustă. Cămeșoiul este lung, până la genunchi, purtat mai mult de bătrâni. Piesele specifice sunt ițarii și brâul mai lat decât cel al femeilor.
Ardeal. În zona Apusenilor predominante sunt culorile negru și roșu și dungile orizontale. Portul femeilor este mai conservator, iar cel al bărbaților mai complicat deoarece sunt mai multe tipuri de haine îmbrăcate – vestă neagră, cămașă albă, pantaloni crem și pălărie maro, din pânză.
Dobrogea. Portul popular din zona Dobrogei se distinge prin cromatica specială și bogăția de motive geometrice și vegetale. A fost purtat de două dintre reginele României, Elisabeta și Maria, care l-au impus ca ținută la Curtea Regală. Era compus din maramă, cămașă, bundiță confecționată din lână de oaie și două pestelci dreptunghiulare, care se poartă peste poalele cămășii și acoperă corpul în partea de jos. Costumul popular bărbătesc din Dobrogea conține următoarele elemente: căciulă țuguiată, cămașă dreaptă, chimir roșu, brâu care se încinge peste cămașă, pantaloni largi și încrețiți și bundița, confecționată din lână de oaie.
Oltenia. Costumul popular oltenesc se mândrește cu cea mai mare varietate a dispunererii motivelor populare. În zona Mehedinti acesta este alcătuit din vâlnic, catrinţă, cămaşă, cârpă de bumbac sau borangic. El se remarcă prin folosirea culorii negru în decorarea pieselor. În Vâlcea, costumul popular se impune prin coloritul catrinţelor şi cămăşilor în albastru şi roşu. În ceea ce privește porturile bărbătești, acestea sunt mai simple, fără diferenţe mari de la o zonă la alta, compus din cămaşă albă brodată pe piept cu mătase albă, şubă, opinci, căciulă iarna şi pălărie vara.
