Boboteaza, sărbătoarea purificării naturii, este o sărbătoare a purificării naturii și se celebrează anual pe 6 ianuarie, înaintea sărbătorii sfântului Ion. Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă, dedicate Crăciunului.
Boboteaza, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Ioradanului, mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.
De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.
În noaptea de dinainte de Bobotează fetele tinere care vor să îşi viseze ursitul trebuie să “fure” sau să ceară preotului un firicel de busuioc sfinţit pe care să îl pună sub pernă.
Busuiocul este un element vegetal învestit cu puteri speciale, una dintre plantele cele mai întrebuinţate în descântecele de dragoste şi cele de măritiş. Fata care posteşte, se roagă cu credinţa şi aşază acest busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei are şanse mari să îşi viseze alesul în această noapte.
Citește și: Rețetă de cozonac cu aluat opărit. Sună neobișnuit, dar e super delicios
Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului.
Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului. Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului.
