Bucătăria românească este una plină de savoare. Nu putem spune că preparatele noastre tradiționale sunt tocmai rafinate sau pretențioase,
Cunoscută prea puțin în afara granițelor, gastronomia românească îmbină gusturile culturilor ce au poposit de-a lungul vremii pe aceste meleaguri. Bucătăria românească a fost influențată de cea balcanică, turcească, germană, italiană și maghiară, de accea este extrem de greu să spunem că există un preparat 100% românesc.
Dacă plăcinta vine de la romani, ciorba, chiftelele și ardeii umpluți de la turci, musacaua de la greci, iar zacusca de la bulgari, am putea spune că întreaga gastronomie românească este de ” împrumut”?
Fără doar și poate putem spune că una dintre mâncărurile noastre tradiționale este mămăliga. Deși o vei regăsi și în alte bucătării sub denumirea de polenta, nu e casă de român unde să lipsească acest preparat. Considerată în trecut drept un înlocuitor pentru pâine, mămăliga este astăzi pusă la loc de cinste în restaurantele cu specific românesc. De departe, cel mai simplu preparat este mămăliga cu brânză și smântână.
Citește și: Rețeta Zilei: plăcintă de mere cu scorțișoară. Un adevărat deliciu în weekend
Un alt motiv pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare a țăranilor.
Legenda spune că mămăliga a apărut prima dată în Vaslui, la începutul secolului al XIX, atunci când o femeie a înlocuit meiul cu făina de porumb. Totuși, se pare că primii care au făcut o formă de mămăligă au fost populaţiile din America Centrală, cei care de altfel au cultivat primii porumbul.
Dacă am întreba mai mulți români să numească un preparat tradițional românesc, mai mult ca sigur unul dintre cele mai frecvente răspunsuri ar fi sarmalele. Sunt sau nu ale noastre?
Istoria pare să nu fie de partea noastră nici în acest caz. Termenul „sarma” provine din cuvântul turcesc „sarmak”, care înseamnă „rulou” sau „pachet”, fiind un preparat ce se regăsește și cultura multor altor țări. Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Serbia, România, Ungaria, Macedonia, Muntenegru și lista ar putea continua.
Nu se știe cu exactitate când au ajuns pe teritoritul țării noastre, însă acum sarmalele sunt considerate de către români un preparat tradțional. Se prepară cu viță de vie și foi de varză și sunt umplite cu carne, orez și condimente. Sunt servite cu lângă mămăliga aurie, ardei iute și smântână din belșug. Ce poate fi mai românesc de atât?
Există multe alte preparate considerate românești, printre care și ciorba de burtă, micii, zacusca, slănina, piftina, cozonacul, caltabosii sau varza călită.
