Parte din viața satului de secole, tradițiile și obiceiurile românești există și azi, în ciuda modernizării așternute odată cu civilizația contemporană. Modernizarea se poate observa din îmbinarea obiceiurilor vechi cu elemente noi, la modă.
Fie că vorbim despre tradiții și obiceiuri care marchează diferite evenimente dintr-un an cum sunt sărbătorile religioase (Crăciun, Paște), fie că ne referim la obiceiurile care surprind momente importante din viața noastră (căsătorie, botez), acestea persistă și sunt diferite de la o regiune la alta.
Sărbătoarea Paștelui marchează cel mai frumos și cunoscut obicei – înroșirea ouălor. Motivele ornamentelor sunt numeroase și fiecare dintre acestea are o altă semnificație în funcție de zonă.
În Bucovina, această tradiție este ridicată la nivel de artă, iar dintre cele mai folosite motive fac parte spicul, frunza și soarele. În Muntenia şi Oltenia, motivele ornamentale sunt realizate cu mai puţine culori, iar în Transilvania și Banat se distinge o varietate de culori și modele.
Sărbătorile de iarnă sunt marcate şi ele de tradiţii frumoase. În Ajunul Crăciunului, copiii merg cu Colindul. Acest obicei se păstrează mai multe la sate. În satele din Bucovina, copiii se maschează în personaje precum ursul sau capra, iar în Maramureș colindătorii sunt deghizați cu măști.
Un alt obicei este mersul cu steaua care are menirea de a simboliza nașterea lui Iisus Hristos.
Simbolul sărbătorilor de iarnă este bradul de Crăciun. Bradul este cel mai cunoscut arbore din obiceiurile româneşti, fiind prezent și la evenimentele importante din viața omului: botezul, căsătoria sau înmormântarea.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Bobotează: când se pune busuioc sub pernă
Mărţişorul este un simbol străvechi care marchează venirea primăverii. În credinţele populare, acest talisman avea puteri magice. Șnurul mărțișorului e compus din două fire – unul roșu care simbolizează dragostea și unul alb care simbolizează sănătatea și puritatea sufletească. Bărbaţii oferă mărţişoare femeilor, iar acestea le poartă în piept sau la mână, pe tot parcursul lunii.
„Babele”, un obicei frumos care era considerat cândva o fărâmă de speranță pentru viaţa veşnică. Credința străveche spune că acestea sunt vrăjitoare care au puterea să influenţeze starea vremii într-o singură zi care va anticipa starea de spirit și norocul fiecăruia, până la „babele” de anul următor. Frumoasă şi însorită, sau ploioasă şi înnorată, această zi (aleasă între 1-9 martie) este determinantă pentru cei care îşi aleg „Baba” şi se spune că îi va reprezenta tot anul.
