Despre sindromul Stockholm probabil că ai auzit în celebrul serial „La casa de papel”, ce descrie comportamentul unei victime captive care, în timp, începe să-și simpatizeze răpitorul.
La baza acestui sindrom stă instinctul de supraviețuire. La fel se întâmplă și cu personajele din celebrul serial difuzat de Neflix, când Monica Gaztambide, luată ostatică în bancă, ajunge să se îndrăgostească de Denver, unul dintre infractori. Atât răpitorii, cât și prizonierii, ajung să trăiască sub iluzia unei cauze comune.
Când auzi pentru prima data de sindromul Stockholm, primul instinct este să crezi că e o glumă, dar povestea acestuia începe în 1973, ca urmare a unui jaf bancar din Stockholm.
Atunci doi bărbați au ținut ostatici patru oameni, timp de șase zile. Interesant a fost că după ce au fost eliberați, prizonierii nu au depus mărturie împotriva răpitorilor, ba chiar au încercat să îi ajute, strângând bani pentru ca ei să se poată apăra în instanță. Mai târziu, una dintre femeile răpite s-a logodit cu unul dintre infractori.
Citește și: Cinci ceaiuri cu efect calmant pe care să le bei atunci când ești supărat
De atunci, se vorbește despre sindromul Stockholm pentru a descrie starea prin care victima ajunge să se atașeze de sursa agresiunii sale.
De fapt, sindromul Stockholm este un răspuns psihologic prin care frica, respingerea sau disprețul se înlocuiește cu sentimente opuse, cum ar fi simpatia, situație creată de instinctul de supraviețuire.
Despre sindromul Stockholm se poate vorbi doar dacă victima este ținută în captivitate o lungă perioadă de timp, însă nu se limitează doar la jafuri sau situații asemănătoare.
Pare un scenariu desprins din filme, însă oamenii pot dezvolta această afecțiune psihologică în urma unei traume sau a unui abuz constant. Pedispuși la a dezvolta sindromul Stockholm sunt prizonierii de război, persoanele violate, victime ale incestului sau membri ai unor culte.
Adică, în timp, persoana abuzată ajunge să se atașeze emoțional de abuzator, ba chiar să îi ia apărarea și să-i înțeleagă atitudinea.
Simptomele sindromului Stockholm sunt asemănătoare cu cele ale tulburării post-traumatice și includ: insomnii și coșmaruri, amintiri incerte, anxietate, neîncredere și înstrăinare față de familie și prieteni, depresie, agresivitate, vinovăție, dependență față de agresor, iritabilitate.
