Limba noastră-i o comoară, pe care, din păcate, mulți români nu o cunosc sau, mai grav, o „stâlcesc”. Limba română este una dintre cele mai complicate, spun lingviștii, însă acest lucru nu ar trebui să fie o scuză pentru necunoaștere.
Românii fac multe greșeli gramaticale, atât în scris, cât și atunci când vorbesc. Pentru mulți, nu există nici semne de punctuație, astfel cratima are rol decorativ. Conjugarea verbelor, acordurile, diferitele forme de pronume, sunt și ele întâlnite destul de des. Dezacordurile sunt plasate de către specialiști în topul greșelilor gramaticale frecvente.
Mulți români nu știu că verbul „a așeza” se scrie, la persoana a treia „așază”, nicidecum „așează”, așa cum îl vedem de cele mai multe ori scris.
Există confunzii și în ceea ce privește conjugarea verbului „a plăcea”.
„De multe ori aud persoane care spun «i-ar place» în loc de «i-ar plăcea», fiind vorba de condiţionalul optativ care se formează de la infinitivul verbului”, a explicat profesoara de limba română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional «Tudor Vianu» din Capitală.
La fel de des se întâmplă des să auzim “Nu fă asta!”, când “Nu face asta!”. Aceeași problemă se întâmplă și cu “a zice”: “nu zi/nu zice”! Astfel că, trebuie să află cum se spune, de fapt, corect această expresie.
O altă mare problemă, spun specialiștii, reprezintă „i”-urile. Multe persoane scriu „tu știi” cu un singur i.
Pentru ca lucrurile să fie clare, verbul „a şti” are doi „i” la persoana a II-a singular, indicativ prezent şi conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă.
Citește și: Care este, de fapt, cel mai lung cuvânt din limba română. Are 44 de litere
O altă greșeală frecventă este folosirea greșită a prepozițiilor „datorită” și a locuițiunii proproziționale „din cauza”.
Lucurile sunt însă destul de simple. Folosim datorită atunci când exprimăm ceva pozitiv, acesta putând fi înlocuit cu mulțumită sau grație. „Datorită profesoarei am luat nota 10”.
Din cauza are sensul din pricina și este legat de un efect negativ. „Din cauza ei, am ratat trenul”.
Și cuplul doar/decât este folosit de cele mai multe ori greșit. Decât indică o restricție și poate fi folosit doar cu un verb la forma negativă. Ex.: „Nu am decât 5 lei în portofel”.
Doar și numai se folosesc în context afirmativ. „Am doar/numai 5 lei în portofel”.
„Voiam să fumez o țigră”, o propoziție simplă, care ascunde două greșeli frecvente. Atunci când vrei să îți exprimi dorința, folosești întotdeauna „eu voiam” (imperfect, persoana I, singular și plural), de la verbul „a voi”. Verbul „a vrea” are forma de imperfect, persoana I, singular și plural, „vream”.
Așadar, orice verb am alege, forma „vroiam” nu este corectă dintr-un motiv simplu: nu există verbul „a vroi”. Totodată, vorbim mereu despre „țigară”, și nu „țigare”.
