Nu putem vorbi despre Albert Einstein fără să aducem aminte Teoria Relativității. Dar știi ce înseamnă asta? La prima privire un concept de neînțeles, mai ales pentru cei care au fugit de ora de fizică de la școală. Iată cum este definită, dar și cum poate fi explicată printr-un exemplu de zi cu zi.
De fapt, teoria relativității este compusă din două teorii formulate de celebrul fizician, după cum urmează: relativitatea restrânsă, formulată în 1905, și relativitatea generală, formulată de Einstein în 1916.
Ambele teorii se bazează pe ideea că „timpul și distanțele unui eveniment măsurate de doi observatori au, în general, valori diferite, dar se supun totdeauna acelorași legi fizice. Când doi observatori examinează configurații diferite, și anume deplasările lor, una în raport cu cealaltă, aplicând regulile logice, se constată că legile fizice au în mod necesar o anumită formă”.
Teoria relativității se mai bazează pe două postulate. Prima este aceea că viteza luminii este constantă pentru toți observatorii. Cel de-al doilea postulat susține că observatorii care se mişcă la viteze constante se supun aceloraşi legi fizice.
Nimic nu poate depăși viteza luminii, masurată la 299.792.458 de metri pe secundă, mai arată teoria relativității. Drept urmare, Einstein a concluzionat că timpul se schimbă conform vitezei unui anume obiect faţă de punctul său de observaţie.
Teoria a fost testată mai apoi de către cercetători prin experimente. Spre exemplu, un ceas atomic ticăie mai încet atunci când circulă cu viteze mari decât în lipsa oricărei mișcări.
Celebra formulă a lui Einstein E= mc² este o consecință a teoriei relativității și afirmă că energia(E) și masa (m) sunt echivalente și pot fi convertite una din cealaltă de proporția vitezei luminii (c)m care are o viteză constantă.
Conform teoriei fizicianului, o singură particulă de materie poate fi transformată într-o cantitate uriașă de energie.
Teoria lui Einstein a dus la schimbări revoluţionare în conceptele omeneşti despre timp, spaţiu şi gravitaţie.
Cel mai la îndemână exemplu este GPS-ul unui autovehicul. Pentru a-ți arăta cu exactitate informațiile de care ai nevoie, sateliţii GPS trebuie programaţi să ţină cont de efectele relativităţii, fiind dotați cu ceasuri care au o acuratețe la nivelul nanosecundelor.
Sateliții se deplasează pe orbită la 20.300 de kilometri de Pământ şi se deplasează cu viteza de aproximativ 10.000 km/h și transmit semnale spre staţii de la sol, la fel ca aparatul GPS cu care este dotat automobilul. În acest context apare o dilatare relativistă a timpului de aproximativ 4 microsecunde în fiecare zi. Dacă adăugăm şi efectul gravitaţiei ajungem la aproximativ 7 microsecunde, adică 7.000 de nanosecunde.
Citește și: 15 lucruri inedite despre planeta în care trăim. Pământul așa cum nu-l știai
Deși pare puțin, însă aceste diferenţe relativiste se pot acumula. Ce s-ar întâmpla? Ei bine, aparatul GPS îți va arăta că până la următoarea benzinărie mai sunt 0,8 kilometri când de fapt mai sunt 8 kilometri.
