Premierul Ilie Bolojan a clarificat, într-un interviu recent, una dintre cele mai discutate teme de la finalul fiecărui an: zilele libere legale și, mai ales, posibilitatea realizării unei punți între sărbătorile de iarnă.
Anunțul său a venit să pună capăt speculațiilor privind ziua de 5 ianuarie 2026, care, potrivit calendarului, cade între liberele de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan. Șeful Guvernului a precizat ferm că, anul viitor, nu se va face punte bugetară în această zi, ceea ce înseamnă că angajații din sectorul public vor reveni la muncă pentru o zi, luni, 5 ianuarie, urmând să aibă din nou liber marți și miercuri, pe 6 și 7 ianuarie.
Decizia vine într-un context mai larg, în care autoritățile analizează atent impactul economic al zilelor libere acordate suplimentar, mai ales atunci când acestea nu sunt prevăzute explicit de Codul Muncii. Premierul a subliniat că, deși punțile au fost practicate frecvent în anii anteriori, ele nu reprezintă o obligație legală, ci o decizie administrativă, luată punctual, în funcție de contextul bugetar și de nevoile instituțiilor publice.
Potrivit calendarului oficial al zilelor libere naționale pentru anul 2026, aceasta este singura perioadă din an în care s-ar fi putut pune problema unei punți între zilele libere legale. Restul sărbătorilor sunt fie deja lipite de weekend, fie cad chiar în zilele de sâmbătă și duminică, ceea ce face imposibilă acordarea unor zile suplimentare fără a afecta direct activitatea instituțiilor publice.
Anul 2026 aduce, în total, 16 zile libere legale pentru angajații din România. Este vorba despre o zi mai puțin decât în 2025, diferența fiind explicată de suprapunerea a două sărbători importante: Rusaliile și Ziua Copilului, ambele marcate pe 1 iunie. Această coincidență reduce automat numărul total de zile libere distincte, fără ca legislația să poată compensa pierderea prin acordarea unei zile alternative.
Lista completă a zilelor libere legale din 2026 începe cu 1 ianuarie, Anul Nou, urmată de 2 ianuarie, a doua zi de Anul Nou. Sărbătorile de iarnă continuă cu 6 ianuarie, Boboteaza, și 7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul, ambele zile libere legale, extrem de apreciate de angajați, mai ales pentru că vin imediat după Revelion. Pe 24 ianuarie este celebrată Ziua Unirii Principatelor Române, iar în primăvară urmează Vinerea Mare, pe 10 aprilie, Paștele Ortodox pe 12 aprilie și Lunea de Paște pe 13 aprilie.
Ziua de 1 mai, Ziua Muncii, rămâne una dintre cele mai așteptate sărbători legale, fiind adesea asociată cu mini-vacanțe. La finalul lunii mai, pe 31 mai, sunt celebrate Rusaliile, iar pe 1 iunie, Lunea de Rusalii coincide cu Ziua Copilului, suprapunere care, așa cum am menționat, reduce numărul total de zile libere. În vară, angajații beneficiază de liber pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, iar toamna aduce o nouă sărbătoare importantă, pe 30 noiembrie, Sfântul Andrei.
Finalul anului este marcat de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie, urmată de sărbătorile de Crăciun: 25 decembrie și 26 decembrie, a doua zi de Crăciun. Aceste zile închid lista sărbătorilor legale din 2026, într-un calendar care, deși mai sărac cu o zi liberă față de anul precedent, păstrează reperele importante pentru angajați și angajatori.
Dintre cele 16 zile libere legale din 2026, cinci cad în weekend, mai exact în zile de sâmbătă sau duminică. Este vorba despre 24 ianuarie, 12 aprilie, 31 mai, 15 august și 26 decembrie. Aceste suprapuneri sunt frecvente în fiecare an și reprezintă un motiv constant de nemulțumire pentru o parte dintre salariați, care speră, de regulă, la compensarea lor prin zile libere acordate în cursul săptămânii. Totuși, legislația muncii nu prevede un astfel de mecanism automat, iar Guvernul nu a anunțat intenția de a introduce o asemenea regulă în viitorul apropiat.
În ceea ce privește decizia de a nu face punte pe 5 ianuarie, premierul Ilie Bolojan a explicat că aceasta a fost luată după o analiză a impactului asupra activității instituțiilor publice. O zi lucrătoare intercalată între perioade de concedii poate părea, la prima vedere, ineficientă, însă autoritățile consideră că menținerea unei minime continuități este necesară, mai ales în domenii esențiale, unde activitatea nu poate fi suspendată prea mult timp.
De asemenea, șeful Executivului a subliniat că sectorul privat rămâne liber să decidă, în funcție de specificul fiecărei companii, dacă acordă sau nu zile libere suplimentare angajaților. În multe firme private, ziua de 5 ianuarie ar putea fi declarată liberă sau acoperită prin concedii de odihnă, însă acest lucru nu va fi impus sau susținut financiar de stat.
Pe lângă calendarul deja cunoscut al sărbătorilor legale, anul 2026 ar putea aduce o noutate importantă pentru părinți. Un proiect de lege aflat în prezent în dezbatere parlamentară prevede introducerea unei noi zile libere dedicate părinților, acordată în prima zi de școală. Scopul acestei măsuri este de a le permite părinților să își însoțească copiii la deschiderea anului școlar, fără a fi nevoiți să își ia concediu de odihnă sau să apeleze la alte soluții.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat, ceea ce înseamnă că nu a fost dezbătut și votat explicit în termenul legal, și urmează să ajungă la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Dacă va fi aprobat și de deputați și promulgat de președinte, această zi liberă ar urma să se adauge calendarului oficial, însă doar pentru părinții care au copii înscriși în învățământul preuniversitar.
Inițiatorii proiectului susțin că măsura ar avea un impact social pozitiv, încurajând implicarea părinților în viața școlară a copiilor și reducând stresul asociat începutului de an școlar. Criticii, în schimb, atrag atenția asupra costurilor suplimentare pentru angajatori și asupra riscului de fragmentare a activității, mai ales în instituțiile publice și în companiile cu un număr mare de angajați-părinți.
