Interviu de excepție cu Ilie Bolojan. Prezentatorul Newstime de la Kanal D2, Radu Andrei Tudor, față în față cu omul momentului. Premierul României face declarații fără perdea despre cum s-a ajuns la o moțiune de cenzură împotriva cabinetului său.
De aproape un an, Ilie Bolojan se află în funcția de premier al României, însă drumul său nu a fost și nu este unul ușor.
Mai ales acum când scaunul de premier se clatină, după ce 250 de deputați și senatori au semnat moțiunea de cenzură prin care se cere demiterea de la Palatul Victoria.
Pus în fața unei asemenea situații, Bolojan spune fără perdea cum s-a ajuns în acest punct, de ce s-a ajuns și cine se face vinovat de criza politică în care se află țara noastră și care aduce după ea multe
probleme, pe lângă cele deja existente la nivel național. Un interviu de excepție realizat de Radu Andrei Tudor, prezentatorul Newstime de la Kanal D2. Ce declarații a făcut premierul la The News Man Podcast:
El spune că și-a asumat răspunderea de a fi premier când nimeni altcineva nu a făcut-o, dar nu singur.
Aici intervine ce nu se lasă să se vadă și în exterior, subliniază liderul liberalilor.
Conform spuselor sale, toate deciziile pe care le-a luat pentru țară, de când este premier, le-a discutat și adoptat mai întâi cu cei din coaliție, deci și cu PSD-ul, care acum se dezice și îl vrea îndepărtat de la putere.
Și nu doar de acest lucru se ocupă cei din PSD, căci Bolojan mai spune și că, de-a lungul celor zece luni de guvernare, pe surse, după discuțiile lor din coaliție, pentru binele țării, apăreau în fața națiunii decizii diferite, cifre neadevărate, propuneri false, viziuni nediscutate etc.
Astfel, subliniază el, cei din PSD au fost de partea lui, dar fără să își asume ceva, pe de o parte, și de partea celor care l-au huiduit pe el, pe de altă parte, pentru a-și recâștiga electoratul.
Ilie Bolojan: Știți că în vara anului trecut, România era la o răscruce de drumuri. După alegerile prezidențiale a trebuit format un nou guvern. Fiind în situația în care, din cauza deficitelor mari pe care le-am acumulat și pentru că n-am luat nicio măsură să le corectăm, eram în pragul suspendării fondurilor europene și, implicit, a unei situații care ne-ar fi putut duce într-un blocaj financiar și economic.
Pentru a evita această situație, trebuiau luate niște măsuri care nu erau populare, pentru că deficitele nu se corectează decât prin reducere de cheltuieli sau prin creșteri de venituri, ceea ce înseamnă creștere de taxe sau îmbunătățirea colectării și n-a fost o înghesuială să-și asume cineva postul de premier.
Mi-am asumat această răspundere cu sprijinul unei coaliții, foarte important, pe baza unui program pe care l-au acceptat toți.
Toată lumea era conștientă. Toată lumea știa de dificultatea în care suntem. Iar planul de măsuri nu era o invenție românească.
Sunt măsuri tipice care se adoptă, sigur, ținând cont de problemele noastre, de contextul în care eram legat de accesarea fondurilor europene, de condiționările de reducere a deficitului pe care România și le-a asumat și nu le-a respectat și am început acest lucru.
În condiții normale, noi ar fi trebuit să începem cu reducerea de cheltuieli, dar n-am putut începe cu asta pentru că reducerea de cheltuieli e un proces care se face pe mai multe luni, uneori un an, doi, pentru că e mult mai laborios. Înseamnă procese, înseamnă dezbateri, înseamnă întârzieri și așa mai departe, în timp ce creșterea de venituri pe care trebuia s-o facem, o puteam aplica imediat, ceea ce am și făcut, salvând derularea fondurilor europene.
