Sărbătorile de iarnă, probabil cele mai așteptate, încep la români de la Sf. Andrei și țin până pe 7 ianuarie, la Sf. Ion. Este o îmbinare de obiceiuri și tradiții, unele venite chiar din perioada precreștină.
Aceste sărbători au un farmec aparte, al anotimpului friguros, când toți membrii familiei se întâlnesc, casa se umple de bucurie, veselie, iar copiii așteaptă cu nerăbdare să primească darurile de la Moș Crăciun.
În dimineața Ajunului Crăciunului copiii umblă din casă în casă cu Colindul. Pentru colindele cântate la fiecare casă, copiii primesc covrigi, turte, mere, colaci, nuci și multe alte daruri. Pe lângă cetele de copii sunt și preoți care merg din casă în casă cu icoane în brațe și stropesc cu aghiasmă oamenii și încăperile și anunță prin cântec „Naşterea Domnului Iisus Hristos”.
Citește și: Vor mai putea sau nu colinda copiii în timpul stării de alertă în România?
Tot în seara Ajunului Crăciunului, cea mai importantă sărbătoare a creștinilor, se împodobește bradul și se pregătesc darurile pe care le aduce Moș Crăciun. În unele zone copii merg cu ”Steaua”, anunțând nașterea Domnului.
În unele zone din România sunt și tradiții mai puțin cunoscute. De exemplu, în unele sate din Muntenia fetele tinere colindă flăcăii neînsurați. Indiferent de forma, rolul colindului este acela de a alunga spiritele rele și de a aduce buna dispoziție în casele celor care le primesc.
