Figurile de stil au rolul de a înfrumuseţa un text, asta ca o definiţie simplă, pe înţelesul tuturor. Sunt procedee stilistice prin care înţelesul propriu al cuvintelor sau anumite expresii şi construcţii gramaticale uzuale sunt modificate pentru a da forţă unei imagini descrise.
Există mai multe figuri de stil şi fiecare are rolul şi importanţa ei. Ele pot fi atât cuvinte, cât şi grupuri de cuvinte, care îşi modifică exprimarea precum şi raporturile dintre semnificant şi semnificat.
Figurile de stil din limba şi literatura română
Există trei tipuri de figuri de stil, care pot fi clasificate în figuri de stil la nivelul literelor, figuri de stil la nivel morfologic şi sintatic şi figuri de stil la nivel semnatic.
Figurile de stil la nivelul literelor sunt următoarele:
- Aliteraţia: atunci când se repetă consoanele şi silabele iniţiale: „Şi s-a pornit apoi cuvânt! / Şi patru margini de pământ / Ce strâmte-au fost în largul lor / Când a pornit s-alerge în zbor / Acest cuvânt mai călător / Decât un vânt!”
- Asonanţa: repetarea vocalelor care au efecte sonore: „În gradina lui Ion / Toate păsările dorm / Toate păsările dorm / Numai una n-are somn / Şi zboară din pom in pom / Tot chemându-l pe Ion.”
- Onomatopeea: cuvântul ce este alcătuit după modelul imitaţiei care sugerează sunete naturale (Sunetul tunetelor l-a trezit din somn.
Citeşte şi:
Cum se scrie corect? Să aibă sau să aibe?
Trebuie sau trebuiesc? Cum se scrie corect gramatical?
- Sincopa: eliminarea grupurilor de sunete din interiorul unui cuvânt (mulţam, în loc de mulţumim)
- Afreza: eliminarea sunetelor de la începutul cuvintelor (‘ntr-adevăr, în loc de într-adevăr)
- Apocopa: lipsa unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt (Sufletu’, în loc de sufletul)
Figurile de stil de la nivelul morfologic şi sintactic
- Repetiţia: după cum spune şi numele, reprezintă repetarea unei expresii sau a unui cuvânt în diverse enunţuri. Poate fi anafora, epifora, anadilpoza, antanaclaza. (Am cumpărat mere, pere şi legume)
- Enumeraţia: prezentarea obiectelor sau a faptelor şi poate fi polisindet, epimona (Era înaltă, frumoasă, deşteaptă şi cuminte).
Figurile de stil la nivel semantic
- Comparaţia: cea mai cunoscută figură de stil, care alăturp doi sau mai mulţi termeni cu scopul de a-l evidenţia pe primul
- Metafora: se trece de la forma cunoscută a unui cuvânt la un alt sens (Este mai frumoasă vara decât iarna, asta este părerea mea).
- Epitetul: exprimă însuşirea unui obiect din prisma autorului (Hârâită, noduroasă, stă în colț rășnița veche)
