Vasilica Popa, o femeie româncă de 71 de ani, stabilită în Italia de 21 de ani, a avut parte de o întâmplare rară și extraordinară, care ar putea să-i schimbe viața în mod neașteptat. Femeia, care lucrează ca îngrijitoare în Italia, a câștigat 50.000 de euro la un loz rasibil, un bilet pe care l-a achiziționat cu doar 5 euro. Cu toate acestea, bucuria câștigului a fost umbrită de o serie de obstacole birocratice care au împiedicat-o să încaseze banii imediat.
Vasilica și-a petrecut mare parte din viața în Italia, departe de fiul său, care a crescut în grija surorii sale. Cu toate acestea, fiul ei a ajuns să fie un om realizat, iar acum lucrează ca manager într-o bancă. În ciuda câștigului neașteptat, Vasilica nu are intenția de a face schimbări mari în viața sa. Ea își apreciază în continuare viața simplă, dedicată muncii și ajutorului celor din jur, iar câștigul de 50.000 de euro va rămâne pentru ea o amintire plăcută, dar nu va schimba fundamentul vieții sale de zi cu zi.
Vasilica a decis să își încerce norocul cu un loz, cumpărat dintr-o tutungerie. Ea obișnuia să își facă astfel de mici plăceri din când în când, având în vedere că mai câștigase anterior sume mai mici. Această practică devenise o rutină, fără a se aștepta la vreun câștig semnificativ. Cu toate acestea, în momentul în care a început să răzuiască biletul, șocul a fost total. Un număr de 38 apărea în două coloane diferite, iar acest lucru însemna că câștigase premiul cel mare, de 50.000 de euro.
„Luasesem două bilete, unul de 5 euro și altul de 3. De când sunt în Italia, îmi place să-mi încerc norocul din când în când. Mai câștigasem în trecut, mereu sume mici – o dată 500, altă dată 1.000 de euro. Vinerea trecută am răzuit biletul direct în tutungerie. Se câștigă dacă același număr apare în două coloane diferite. Când am răzuit primul strat, am văzut 38 în prima coloană și apoi din nou 38 în coloana câștigătoare de 50.000 de euro. La început nu-mi venea să cred, am chemat-o și pe patroană și i-am zis: Ce văd aici? E adevărat? Am câștigat? Îmi tremurau picioarele. Ea s-a uitat și mi-a confirmat că, da, am câștigat cu adevărat. Viața mi-a zâmbit și mie, dar eu sunt o femeie cu sânge rece, noaptea am dormit liniștită, iar acum viața mea continuă ca înainte
L-am sunat pe fiul meu, care acum are 39 de ani și nici el nu a crezut imediat. Și să te gândești că uneori mă roagă să mă întorc în România, să mă odihnesc, iar eu, în glumă, îi spuneam că mă întorc doar când câștig la loterie – și, uite, chiar s-a întâmplat. Până la urmă, el va veni aici în vacanță, vara asta, cu soția și nepoțica mea cea frumoasă. Eu am decis să rămân cu cuplul de bătrâni la care lucrez – nu pot să-i las. Mi-au purtat noroc, la fel și San Pietro di Morubio, nu-l voi uita. Când le-am spus că am câștigat, s-au temut că o să-i părăsesc. Soțul chiar era aproape să plângă – le este bine cu mine. Așa pot spune și celelalte familii italiene unde am lucrat. Am stat mulți ani la Grosseto, în Toscana, apoi în Trentino, înainte să ajung anul trecut în zona Veronei”, a spus Vasilica.
Când a încercat să încaseze banii câștigați, Vasilica s-a confruntat însă cu o surpriză neplăcută. Banca i-a solicitat documente suplimentare pentru a valida câștigul, printre care și cardul de sănătate. În ciuda faptului că Vasilica avea doar un card de hârtie, banca a refuzat să-i elibereze banii pe loc, iar acest lucru a forțat-o să amâne încasarea premiului mult așteptat. Femeia a declarat că, din păcate, această experiență i-a adus aminte de un incident similar pe care l-a trăit în România, când economiile sale au fost pierdute din cauza falimentului unei instituții bancare. Această pierdere, alături de alte dificultăți din trecut, a determinat-o să emigreze în Italia, unde și-a găsit un loc de muncă și a reușit să-și construiască o viață nouă.
„Îmi cer toate documentele, inclusiv cardul de sănătate din plastic. Eu îl am pe cel de hârtie și a trebuit să amân, blestemate fie băncile astea,” spune femeia de 71 de ani, dezvăluind că, în România, a avut o experienţă similară: „După divorț, toate economiile mele s-au pierdut din cauza falimentului instituției bancare unde le aveam depuse. Și din cauza asta am venit în Italia să muncesc, lăsându-l pe fiul meu, care era încă băiat, în grija surorii mele. El și-a continuat studiile fără mine, a făcut liceul și apoi facultatea, iar acum este manager – chiar într-o bancă. Dar, după ce am pățit eu, și în ziua de azi, dacă pot, prefer să mă descurc fără bănci”, a mai spus femeia.
