Sfantul Andrei, praznuit in fiecare an pe 30 noiembrie, ocupa un loc special in spiritualitatea romaneasca. Noaptea de dinainte, cunoscuta in popor drept „Noaptea strigoilor”, este una dintre cele mai incarcate de ritualuri, superstitii si practici mostenite din vechime. Romanii respecta si astazi obiceiurile legate de protectie, ghicirea ursitului si aflarea norocului pentru anul ce urmeaza, iar traditiile transmise din generatie in generatie sunt inca vii in multe zone ale tarii.
Conform traditiei crestine, Sfantul Andrei este considerat ocrotitorul Romaniei si primul care a adus credinta crestina pe teritoriul tarii noastre. Alaturi de fratele sau, Petru, acesta a renuntat la viata de pescar pentru a-L urma pe Mantuitorul. Dupa Invierea Domnului, cei doi au devenit „pescari de oameni”, raspandind invatatura Evangheliei in lume.
„Sfantul Apostol Andrei a propovaduit Evanghelia in tinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei si Scitiei Minor, adica Dobrogea de astazi, in cetatile Tomis, Callatis si Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul romanilor“, spune parintele Paul Tudorache de la biserica „Sfanta Cuvioasa Parascheva”.
Rolul sau in crestinarea spatiului romanesc este esential, motiv pentru care Sfantul Andrei este cinstit ca patron spiritual al romanilor, dar si ca protector al caselor, al familiei si al celor aflati in primejdii.
In ajunul zilei de Sfantul Andrei, se spune ca lumea celor vii si lumea celor nevazuti se apropie mai mult ca oricand. Noaptea este incarcata de credinte populare despre spirite ratacitoare, farmece, protectie si ritualuri menite sa alunge raul.
O practica esentiala este intoarcerea vaselor cu gura in jos. Credinta populara spune ca:
Tot in aceasta noapte, se scoate din soba „cenusa calda”, un alt ritual menit sa tina la distanta raul. Se crede ca spiritele mortilor bantuie prin locurile in care au trait, iar oamenii trebuie sa se protejeze cu usturoi, nelipsit din nicio casa in ajunul Sfantului Andrei.
Publicitate
Obiceiul intoarcerii vaselor este printre cele mai cunoscute traditii din aceasta noapte. Este o forma simbolica prin care romanii „inchid” drumul spiritelor ratacitoare si inchid accesul raului in casa. Se spune ca, astfel, locuinta este aparata pana la rasarit.
In ajunul sarbatorii, fetele tinere isi pot visa ursitul. Se crede ca, daca respecta toate ritualurile, in somn li se arata chipul barbatului cu care se vor casatori. Aceste obiceiuri sunt considerate un amestec intre traditii precrestine si credinte adanc inradacinate in comunitatile rurale.
Ziua Sfantului Andrei este legata si de ritualuri pentru aflarea norocului si a rodului viitorului an. Una dintre cele mai cunoscute traditii este cea a graului pus la incoltit.
Gospodinele aleg cele mai frumoase boabe, le pun intr-o strachina cu apa sau pe un servet umed si le lasa la incoltit pana in preajma Craciunului. Se spune ca:
Conform traditiei, graul pus la incoltit cu prilejul zilei de Sfantul Andrei „spune” cate ceva despre viitorul celui care l-a plantat. De Anul Nou, cum arata graul, asa va fi si sanatatea acestuia in noul an.
Sarbatoarea Sfantului Andrei imbina traditiile religioase cu obiceiurile populare pastrate de sute de ani. Pentru romani, nu este doar o zi de sarbatoare, ci un ritual al protectiei, al norocului si al legaturii cu stramosii. De la usturoiul atarnat la usi pana la graul pus la incoltit, fiecare gest are un rol simbolic profund.
Respectate cu sfintenie, aceste obiceiuri au ramas vii tocmai pentru ca reflecta dorinta oamenilor de a-si proteja familia, casa si viitorul. In noaptea Sfantului Andrei, traditia si credinta se unesc pentru a deschide drumul catre un an nou mai luminat, plin de sanatate, spor si intelepciune.
