Până acum, mulți români preferau să arunce produsele defecte și să cumpere altele noi, din cauza costurilor mari de reparație, a lipsei pieselor de schimb sau a dificultății de a găsi un service. Această tendință a dus la o creștere alarmantă a deșeurilor și la un consum excesiv de resurse.
Noile reglementări europene vin să transforme această realitate, facilitând repararea produselor și făcând-o o alegere mai accesibilă și avantajoasă pentru consumatori.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
