Un raport recent al Curții de Conturi a dezvăluit o schemă șocantă prin care gestionarea serviciilor de salubrizare a fost transformată într-un mecanism de sifonare a banilor cetățenilor către anumite entități favorizate. Documentul evidențiază cum licitațiile erau deliberate viciate pentru a fi anulate, iar contractele, umflate artificial, erau acordate direct firmelor de casă cu susținere politică. În acest timp, costul real al serviciilor era transferat pe umerii cetățenilor, care s-au confruntat cu facturi tot mai mari, totul cu complicitatea autorităților locale.
Cine decide cui se alocă banii pentru salubritate la nivel județean?
În anul 2009, 56 de primării din Județul Călărași au înființat o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru a gestiona tot ceea ce înseamnă servicii de salubrizare la nivelul județului. Asociația nu are utilaje proprii, ci doar organizează licitații pentru a găsi operatori (firme private) cărora le dau contractele pentru aceste servicii. Practic, asociația decide cine ridică gunoiul, unde se duce și cât costă.
Noua asociație născută astfel, ADI „Ecomanagement Salubris” Călărași, este condusă de o Adunare Generală a Acționarilor (AGA) din care fac parte toți primarii localităților membre și președintele Consiliului Județean (care, în practică, este aproape întotdeauna și cel care conduce Consiliul Director). Asociația are și proprii angajați, având 13 funcții pe hârtie, dar în realitate doar 6 ocupate în perioada 2022 – 2024.
Deși Asociația este o entitate de drept privat, ea gestionează servicii publice și bani publici. Curtea de Conturi a verificat recent modul în care această entitate a desfășurat licitațiile pentru serviciile de salubritate. Raportul instituției de control arată că în cei doi ani, ADI Ecomanagement Salubris a organizat doar 5 licitații, din care trei au fost anulate. Celelalte două care au reușit au fost însă pline de nereguli.
Contractele de salubrizare umflate din pix
La începutul lunii iulie 2024, Ecomanagement Salubris Călărași a demarat procedura de atribuire a unui contract de concesiune ( „Concesiunea serviciului de operare a CMID Ciocănești și a stațiilor de transfer Lehliu-Gară, Oltenița, Călărași, transportul deșeurilor reziduale…”), contract ce urma să fie valabil pe o perioadă de doi ani, cu o valoare estimată de 38,9 milioane lei (sumă fără TVA)/ sau 19,4 milioane pe an.
Auditorii Curții de Conturi au descoperit însă că Asociația a avut un studiu de oportunitate pentru acest contract, studiu finalizat în luna martie. Prin acest studiu „valoarea anuală maximală a contractului de delegare a fost stabilită la 17.742.744,73 lei fără TVA” . Partea gravă este însă că asociația județeană nu a putut prezenta niciun document justificativ pentru noul preț majorat cu care a ieșit pe piață.
Practic, prețul a fost „umflat” de la 17,7 milioane la 19,4 milioane (tariful pe un an, fără TVA), fără niciun act justificativ. Aceasta nu a fost însă singura majorare, pentru că ulterior prețul a fost majorat din nou, până la 21,2 milioane lei, tot fără nicio justificare legală.
„Față de valoarea maximală a contractului de delegare stabilită prin Studiul de oportunitate, în celelalte documente care compun documentația de atribuire valoarea maximală a contractului de delegare a fost stabilită la 19.461.916,69 lei fără TVA, fiind ulterior majorată la 21.267.982,56 lei fără TVA, în lipsa unor justificări cu privire la modul de calcul a noilor valori” , spune Curtea de Conturi.
Avem practic o joacă cu cifrele și trei sume diferite: 17,7 milioane, valoarea stabilită de consultantul expert și care era baza legală, apoi 19,4 milioane, valoarea cu care a fost lansată licitația, majorată fără explicații, și 21,2 milioane, valoarea la care s-a ajuns după o clarificare, la doar două săptămâni după lansare. Deci ADI a ignorat recomandarea expertului și a crescut prețul cu aproape 3,5 milioane de lei pe an (aproximativ 20%) fără să poată prezenta un calcul matematic care să justifice această majorare.
Dovada clară că acest contract a fost umflat artificial
Echipa de audit a verificat cât costă procesarea unei tone de gunoi și a descoperit că tarifele din contractul pus la licitație erau mult mai mari decât cele practicate în mod normal sau cele menționate în studiile de piață. Dovada ultimă că acest contract a fost umflat artificial stă în faptul că în anul 2025 s-au făcut noi licitații pentru același serviciu, iar valoarea estimată a fost de doar 13,8 milioane lei. Vorbim de o diferență uriașă, de peste 7 milioane lei, reprezentând 30% din valoarea ultimă, ce demonstrează negru pe alb că estimarea din 2024 a fost păguboasă .
„Supraevaluarea valorii estimate a contractului de concesiune atribuit în anul 2024 este confirmată pe de o parte de valorile estimate ale contractelor de concesiune având același obiect, ale căror proceduri de concesionare au fost inițiate în anul 2025, prin anunțurile PC1003007 și PC1003117, respectiv 13.890.948, 60 lei” , se arată în raportul Curții de Conturi.
Statul și firma câștigătoare, cârdășie pe spinarea cetățenilor
Lucrurile nu se opresc aici însă, ci ele aveau să degenereze, contractul fiind modificat în așa fel încât o serie de costuri suplimentare au fost puse în spinarea cetățenilor pentru a umfla profiturile firmei câștigătoare, totul cu acordul autorităților statului (ADI în acest caz).
Contractul pentru serviciile de salubrizare scos la licitație în iulie avea să fie atribuit la începutul lunii decembrie, însă auditorii Curții spun că oferta desemnată câștigătoare a fost una neconformă. Autoritățile locale din ADI nu doar că au închis ochii la aceste nereguli, dar au ajutat firma câștigătoare să-și finiseze oferta neconformă.
În primul rând, în propunerea desemnată câștigătoare au fost incluse cheltuieli generale de administrare într-un procent de 5,25%, astfel încât firma și-a majorat costurile cu 340.000 lei. E vorba de o metodă de calcul interzisă de lege. Mai exact, a aplicat un procent de 5,25% (cheltuieli de administrare) peste sume care, prin lege, sunt fixe sau nu permit astfel de adaosuri (cum este redevența sau fondul de închidere a depozitului).
Redevența este o taxă care merge la stat, nu o cheltuială a firmei pe care să pui profit. Prin acest artificiu, firma a umflat costul contractului cu 340.017 lei din pix. În termeni simpli, e ca și cum la restaurant un bacșiș de 10% s-ar calcula și la taxele aplicate de către stat. Adică la o consumație de 100 lei cu TVA de 21 lei, bacșișul nu e 10 lei ci 12,1 lei.
Sute de mii de lei în plus pe spatele cetățenilor
Auditorii Curții au descoperit apoi că firma a inclus în tariful aplicat cetățenilor suma totală a garanției pentru participarea la licitație, ca și cum cetățenii ar trebui să îi plătească ei firmei banii de garanție, nu firma să îi depună din buzunarul propriu. Astfel, firma a cerut să îi fie decontată o sumă de peste jumătate de milion de lei la care nu avea dreptul legal. Legea spune că operatorul trebuie să includă în tarif doar costul emiterii unei garanții bancare (adică comisionul băncii, care este mic), însă firma a pus toată suma în tariful aplicat cetățenilor.
Mai grav este că, așa cum arată documentul Curții de Conturi, Comisia de evaluare pare să fi ajutat firma în acest sens, dând un răspuns eronat unei solicitări de clarificare. Practic, în loc să corecteze firma, autoritatea a confirmat/acceptat modul greșit de calcul. Auditorii sugerează că eroarea nu a fost doar a firmei, ci a fost tolerată sau chiar facilitată de cei care trebuiau să păzească banii publici.
Asociația de stat cu președinte fantomă
Curtea de Conturi s-a uitat și la ce se întâmplă în bucătăria internă la ADI Ecomanagement Salubris Călărași (în cazul unui alt contract pentru concesiunea serviciilor de salubrizare). Rezultatul a fost un șir incredibil de abateri și erori. Concret, Asociația trebuia să aprobe documentația pentru licitație printr-o hotărâre oficială a AGA, însă auditorii Curții au descoperit că anexele pentru aceste documente lipseau cu desăvârșire.
Raportul Curții detaliază că atunci când auditorii au cerut să vadă ce s-a aprobat exact, oficialii le-au trimis niște fișiere pe e-mail, nesemnate, spunând „astea sunt”. Juridic, asta înseamnă că nu se poate demonstra că licitația a avut la bază documente legale aprobate.
„Hotărârea AGA nu este însoțită de o anexă, reprezentanții entității punând la dispoziția echipei de audit unele documente în format electronic, pe care le-au prezentat ca fiind anexa în cauză. Având în vedere însuși titlul hotărârii, faptul că documentele în cauză nu sunt semnate, iar în cuprinsul hotărârii AGA nu s-a menționat aprobarea unor documente în format electronic, nu se poate stabili cu exactitate dacă la nivelul ADI „Ecomanagement Salubris” Călărași a fost îndeplinită în mod corespunzător obligația de aprobare a studiului de oportunitate, a documentaţiei de atribuire și a celorlalte acte normative locale referitoare la serviciile de utilităţi publice arătate anterior” , se arată în documentul citat.
După ce licitația publică s-a încheiat, auditorii Curții au descoperit că, efectiv, contractul semnat era mult mai „prietenos” cu firma câștigătoare decât era prevăzut în regulamentul inițial. Spre exemplu, penalitățile au fost reduse de 100 de ori (inițial, penalitățile de întârziere erau de 1% pe zi, însă, în contractul final, ele au scăzut miraculos la 0,01% pe zi), iar redevența care trebuia plătită la 3 luni, apărea acum cu plata la 6 luni. Apoi, firma câștigătoare a fost iertată de plata penalităților, deși a întârziat cu facturile și șase luni.
La fel de șocant este faptul că Asociația Ecomanagement avea efectiv un președinte fantomă. Auditorii Curții de Conturi au descoperit că documentele și contractul în cauză nu erau semnate de Președintele Consiliului Județean (care este președintele de drept conform statutului) ci de către o altă persoană (care nu este menționată). Dincolo de posibilitatea delegării atribuțiilor, care este perfect legală, Curtea notează că această persoană s-a comportat ca un „președinte de facto”, toate documentele primite fiind semnate de către această persoană.
„S-a constatat că, în mod generalizat, documentele puse la dispoziția echipei de audit (inclusiv contractul de delegare arătat mai sus) au fost semnate, în calitate de președinte, de persoana delegată, născându-se prezumția că această persoană este președintele de facto al Asociației, cu toate că dispoziția de delegare poate viza doar o perioadă și unele atribuții determinate” , se arată în raportul citat.
În final situația devine pur și simplu absurdă: în decembrie 2024, ADI aprobă rezilierea contractului (fără să spună clar de ce), dar ulterior, revocă rezilierea (adică se răzgândesc, tot fără motivare), iar apoi modifică durata contractului „din burtă”, după care revin la durata inițială.
Schema pentru contracte acordate direct
Până acum avem doar jumătate din tabloul modului în care se făceau contractele de salubrizare în județul Călărași. Pe de o parte, valorile erau umflate din pix, firma își umfla și ea costurile cu acordul autorităților, iar în interiorul firmei documentele cel mai adesea nu există, iar atunci când există nu sunt semnate de președintele instituției. Ce lipsește de aici este modul în care erau atribuite efectiv aceste contracte, iar acest lucru este detaliat de Curte în continuare.
Auditorii Curții de Conturi descriu, chiar dacă într-un limbaj contabil, un mecanism prin care, ani la rândul, asociația a evitat licitațiile publice folosind pretextul „urgenței” pentru a da contracte direct, fără concurență. Revenind la contractul inițial, cel cu prețul umflat de la 17 la 21 de milioane, auditorii au constatat că după ce a câștigat licitația, operatorul economic trebuia să aducă utilaje, să facă angajări, etc.. Firma avea timp 90 de zile să se mobilizeze, cu termene clare pentru fiecare etapă ( de exemplu, în zece zile trebuia să achite garanția de bună execuție).
Cum firma nu a făcut acest lucru, contractul a fost reziliat. Aici apare însă o primă surpriză. Firma trebuia să plătească penalități de 1% din valoarea contractului (adică 197.637 lei), însă, în loc să ia banii firmei (prin executarea garanției bancare), Adunarea Generală a Asociaților (AGA) a dat o hotărâre prin care a aprobat neexecutarea garanției. Curtea de Conturi spune clar că AGA nu avea dreptul legal să ierte firma de aceste penalități. Practic, banii care trebuiau să ajungă la comunitate au rămas în buzunarul firmei care nu și-a respectat angajamentele.
„Contrar prevederilor contractuale, delegatarul nu a procedat la stabilirea și dispunerea măsurilor de recuperare a penalităților în cuantum de 197.637,42 lei, inclusiv prin executarea scrisorii de garanție bancară.
În schimb, prin Hotărârea Adunării Generale a Asociațiilor nr. 18/20.05.2025,s-a aprobat neexecutarea scrisorilor de garanție bancară nr. DTF/GTI/19125/19.03.2025 și nr. DTF/GTI/19010/27.01.2025 depuse de operatorul economic, pentru aplicarea sumelor penalizatoare din Contractul de delegare nr. 1340/20.12.2024, deși Adunarea Generală nu are astfel de atribuții prevăzute de statutul asociației” , se arată în raportul Curții de Conturi.
Rețeta urgenței permanente la Călărași
Partea cea mai gravă este că, potrivit raportului citat, aceasta era un mod de operare constant al Asociației prin care entitatea putea invoca „urgența” și să atribuie aceste contracte direct, fără a mai face vreo licitație. Pașii concreți sunt așa: când un contract eșuează, legea îți permite să dai un contract scurt, prin „negociere directă”, ca să nu rămână gunoiul pe stradă (stare de urgență). ADI a transformat această excepție în regulă. Raportul spune că au invocat „urgența” pentru a da contracte care s-au întins pe mai mulți ani.
Raportul subliniază că instituțiile de control (ANAP și CNSC) au tot anulat licitațiile ADI pentru că documentele erau făcute intenționat sau din prostie neconforme. Practic, autoritatea de stat face o documentație proastă, ANAP o anulează din cauza neregulilor și se creează astfel o urgență, care le permite să dea contractul cui doreau.
Practic, din patru proceduri mari desfășurate de ADI, două au fost anulate din cauza documentației proaste, una a fost atribuită dar reziliată imediat, iar ultima a fost suspendată.
„Din cele 4 proceduri de concesionare inițiate în SEAP de către ADI „Ecomanagement Salubris” Călărași, două au fost anulate, una a fost atribuită, însă contractul a fost reziliat după finalizarea perioadei de mobilizare și una este suspendată. Procedând astfel, autoritatea contractantă încalcă principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune (…)
Intervențiile repetate ale ANAP și CNSC de anulare a procedurilor de concesiune pe fondul elaborării unei documentații de atribuire neconforme, precum și inconsecvența în modul de estimare a valorii contractelor de concesiune, au creat premisele ca delegarea serviciilor de salubritate să se facă, de regulă, printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă, și nu printr-o procedură concurențială” , se mai arată în documentul Curții de Conturi.
Cine sunt actorii din afacerea salubrizare
Președintele CJ Călărași în toată această perioadă a fost și este în continuare Vasile Iliuță. Acesta a fost ales președinte al CJ Călărași în 2016 (atunci din partea PNL), reales în 2020 (de această dată pe listele PSD) și a câștigat un nou mandat în 2024 (tot pe listele PSD). Potrivit jurnaliștilor de la Libertatea , Vasile Iliuță a fost trimis în judecată în aprilie 2024 într-un dosar care pare tras la indigo după schema de la ADI Salubris.
Mai exact, CJ Călărași a plătit 582.083 lei firmei Nylvyan SRL pentru paza a 10 obiective (inclusiv unități militare). Firma câștigătoare era specializată în croitorie, avea zero angajați la momentul licitației și era condusă de soția unui prieten din copilărie al lui Iliuță (Viorel Manciu). Firma de croitorie a luat contractul și l-a subînchiriat imediat unei firme de pază reale, dar la un preț de 9 ori mai mic, păstrând diferența de bani fără să facă nimic. „Bravo lor, au fost băieți deștepți” , a spus șeful CJ Călărași când a fost întrebat despre diferența de preț.
În acest proces judecata este încă în prima fază, începută în martie 2025, însă șeful CJ Călărași are o victorie în instanță, unde a reușit să scape, fiind achitat definitiv, într-un dosar mai vechi de abuz în serviciu și șantaj (după ce i-a amenințat pe procurori). Iliuță a scăpat de aceste acuzații la finalul anului 2024, fiind ajutat de deciziile CCR și ÎCCJ care au redefinit abuzul în serviciu (fapta nu mai era prevăzută de legea penală așa cum era formulată atunci). Tot atunci scapă și de acuzația de șantaj la adresa procurorului, judecătorii considerând amenințările doar un „episod de furie”.
Din datele SEAP știm și care sunt firmele implicate în schema contractelor de salubrizare. Prima dintre ele, cea care a câștigat contractul de 21 milioane lei, însă apoi nu s-a mai mobilizat, dar a fost iertată de plata penalităților. Este vorba de firma Iridex Group , o firmă înființată imediat după 1990 și controlată de Pascu Corneliu. Cu o avere estimată la 80-100 milioane euro, Corneliu Pascu a avut un mandat de senator între în legislatura 2004 – 2008 ales pe listele Partidului Conservator, condus de Dan Voiculescu. Grupul Iridex, care beneficiază de zeci de contracte de salubrizare cu ADI-urile a avut și probleme de imagine, cazul cel mai grav fiind situația de la groapa de gunoi Chiajna-Rudeni.
În final, contractul a fost atribuit „de urgență” prin negociere directă societății Drumuri și Poduri SA, companie deținută chiar de către CJ Călărași. Valoarea contractului: 6,7 milioane lei. Este ceea ce explică și clauzele prietenoase din contract, penalități reduse, iertare de plată, etc.. Practic, în timp ce marile licitații deschise erau anulate una după alta din cauza unor documentații prost făcute, ușa din spate rămânea larg deschisă pentru Drumuri și Poduri S.A. Călărași, firma de stat a Consiliului Județean.
