Parlamentul a adoptat pe 1 aprilie 2026 o modificare esențială a Codului civil: persoanele divorțate vor putea păstra numele de căsătorie fără acordul fostului partener. Noua regulă urmează să intre în vigoare după promulgarea legii de către președinte și publicarea ei. Schimbarea vizează direct modul în care este gestionată identitatea după separare și promite mai puține proceduri pentru cetățeni.
Până acum, păstrarea numelui dobândit la căsătorie depindea, în multe cazuri, de semnătura fostului soț sau a fostei soții. Odată cu noua lege, această condiție este eliminată, iar dreptul de a continua să folosești numele din timpul căsătoriei devine atribut personal, exercitat unilateral, fără solicitarea unei aprobări suplimentare. Scopul declarat al măsurii este reducerea birocrației și evitarea litigiilor inutile.
„Este o schimbare simplă, dar cu efect real: oamenii pot să-şi organizeze viaţa profesională şi personală fără complicaţii inutile, păstrând controlul asupra propriei identităţi. Această lege înseamnă mai mult decât acte şi proceduri: fiecare persoană poate să-şi regăsească liniştea şi să-şi reconstruiască viaţa după divorţ în propriul ritm. Pentru părinţi, pentru profesionişti, pentru oricine trece printr-o despărţire, puterea de a alege numele le oferă stabilitate şi siguranţă într-un moment care este deja dificil. Acum, fiecare persoană care are nevoie de această lege poate să-şi exercite acest drept în mod liber şi demn”, a declarat Pollyanna Hangan, deputata care a inițiat noul proiect legislativ.
Prin noul cadru, persoanele care rămân cu numele din timpul căsătoriei nu vor mai fi împinse automat spre schimbarea documentelor. În practică, nu vor mai fi necesare, în mod obligatoriu, demersuri pentru reemiterea actelor de identitate, a pașaportului, a permisului de conducere sau a semnăturii electronice doar din cauza încetării căsătoriei. Astfel, traseul administrativ devine mai scurt, iar costurile se diminuează.
Schimbarea răspunde unei probleme întâlnite frecvent de părinții divorțați—în special de mame—care doreau să aibă același nume cu copiii lor. În lipsa acordului celuilalt părinte, soluția era de multe ori un proces în instanță, cu timp pierdut și cheltuieli suplimentare. Noua lege taie acest pas intermediar și oferă stabilitate în relația cu școala, spitalul sau alte instituții publice.
„Identitatea nu poate depinde de bunăvoinţa sau, din contră, de şantajul emoţional al fostului partener. Mii de românce sunt puse astăzi în faţa unui paradox: dacă vor să aibă acelaşi nume cu copiii lor au nevoie de acordul celui de care tocmai au divorţat. Iar dacă acel acord nu vine, sunt obligate să meargă în instanţă, adică birocraţie, costuri şi drumuri inutile. Iar până obţin în instanţă dreptul lor, mama trebuie să dovedească, la şcoală sau la spital, că este mama propriilor copii. Asta este mai mult decât birocraţie, este umilinţă. Şi asta am corectat prin votul de astăzi”, a precizat Iulian Lorincz.
Un efect notabil este și asupra procedurilor de divorț administrativ (la notar sau la ofițerul de stare civilă). În prezent, aceste rute rapide depind de existența unui acord asupra numelui după separare. Eliminarea obligativității consimțământului extinde aria cazurilor care pot fi soluționate fără proces, deci cu mai puțin timp de așteptare și cu un impact redus asupra vieții profesionale.
Din punct de vedere procedural, următorul pas este promulgarea prezidențială. După promulgare și publicare, regulile noi devin aplicabile, iar opțiunea de a păstra numele de căsătorie fără acordul fostului partener va funcționa ca o alegere explicită a persoanei, consemnată în actele aferente divorțului.
Pentru cei care urmează să finalizeze o separare, schimbarea se va vedea direct la ghișeu: doritorii vor putea solicita păstrarea numelui în cererea de divorț, fără să mai anexeze un acord scris al fostului soț sau al fostei soții, iar acolo unde nu se schimbă numele, nu va mai fi nevoie să fie reînnoite documentele doar din acest motiv.
