Premierul Ungariei, Viktor Orban, împreună cu Guvernul de la Budapesta, s-a alăturat ca intervenient într-un proces deschis de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene. Demersul vizează respingerea, de către executivul comunitar, a unei inițiative cetățenești privind sprijinirea așa-numitelor „regiuni naționale”.
Într-un comunicat transmis joi, 12 februarie, CNS a salutat intervenția guvernului ungar de partea sa în acest litigiu, pe care îl consideră esențial pentru păstrarea identității culturale și pentru reprezentarea politică a comunităților maghiare din Transilvania.
CNS a reamintit că în noiembrie 2025 a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a solicita anularea deciziei prin care, în septembrie, Comisia Europeană a respins inițiativa ce urmărea sprijinirea regiunilor naționale. Potrivit CNS, această decizie ar fi încălcat obligația de motivare prevăzută de dreptul UE.
Ținutul Secuiesc (Székelyföld) desemnează un areal din estul Transilvaniei, cu populație majoritară secuiască (subgrup etnic maghiar), ce cuprinde județele Covasna, Harghita și părți din Mureș.
Președintele CNS, Balázs Izsák, apreciază că implicarea Guvernului Ungariei întărește demersul în plan european și oferă un sprijin politic vizibil pentru cauza promovată de organizație.
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”.
Potrivit CNS, intervenția guvernului de la Budapesta în fața instanței UE are rolul de a susține argumentele juridice privitoare la inițiativa cetățenească și de a reafirma necesitatea unei politici de coeziune care să țină cont de specificul cultural al regiunilor naționale. De asemenea, organizația insistă că procedura în fața CJUE este exclusiv una juridică, vizând calitatea motivării și respectarea cadrului legal european.
Pe fond, disputa se referă la posibilitatea ca Uniunea Europeană să finanțeze și să încurajeze, prin instrumente ale politicii de coeziune, proiecte menite să conserve identitatea culturală în teritorii unde comunitățile istorice sunt majoritare, precum Ținutul Secuiesc.
Conform cadrului european, o inițiativă cetățenească poate fi lansată pentru a invita Comisia Europeană să propună acte legislative în domenii de competență a UE. CNS susține că refuzul din septembrie de a permite avansarea inițiativei dedicate regiunilor naționale nu a fost însoțit de o motivare suficientă, motiv pentru care, în noiembrie 2025, a introdus acțiune în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Intervenția recentă a Guvernului Ungariei are caracter de sprijin în dosar, fără a schimba calitatea părților: reclamant rămâne CNS, iar pârâtă Comisia Europeană. Procedural, astfel de intervenții pot aduce puncte de vedere suplimentare și pot consolida linia de argumentare a reclamantului.
Cronologia principalelor repere reținută de organizație: septembrie – respingerea inițiativei de către Comisia Europeană; noiembrie 2025 – sesizarea CJUE de către CNS; 12 februarie – anunțul privind intervenția Guvernului Ungariei alături de reclamant.
Ținutul Secuiesc este adesea invocat în contextul acestor discuții deoarece aici trăiește una dintre cele mai compacte comunități maghiare din România, în județele Covasna, Harghita și zona estică a județului Mureș.
