>
Un posibil caz de discriminare pe criterii etnice și lingvistice a intrat recent în atenția autorităților din Austria, după ce o româncă stabilită la Viena a afirmat că a fost concediată pentru că a vorbit limba română în timpul unei pauze de muncă. Incidentul a avut loc într-un hotel de patru stele din capitala austriacă, în cartierul Leopoldstadt, unde femeia lucra ca menajeră.
Comunitatea românească din Austria este una semnificativă, cu peste 130.000 de cetățeni români stabiliți oficial în această țară, conform datelor Ambasadei României la Viena. O mare parte dintre aceștia lucrează în domenii precum curățenie, îngrijire persoane vârstnice și horeca — sectoare unde se înregistrează frecvent tensiuni legate de condițiile de muncă și tratamentul angajaților.
Femeia, în vârstă de 45 de ani, lucrează de mai bine de trei ani în industria ospitalității din Austria și susține că și-a pierdut locul de muncă în mod abuziv. Totul ar fi pornit de la o conversație telefonică purtată în limba română în timpul unei pauze, fără a interacționa cu clienții unității. În urma acestui episod, conducerea hotelului ar fi notificat-o că raporturile de muncă încetează, fără a oferi justificări clare legate de performanța profesională sau de o eventuală abatere disciplinară.
„Managera de etaj m-a auzit și a venit direct la mine. Mi-a spus pe un ton dur: ‘Aici se vorbește doar germană. Dacă nu vrei, găsește-ți alt loc de muncă’. I-am explicat că era pauza mea, nu eram în interacțiune cu oaspeții. Două zile mai târziu, am fost chemată la resurse umane și anunţată că încetează colaborarea cu mine”, a transmis Lavinia în mediul online.
Cazul a fost înaintat Camerei Muncii din Austria (Arbeiterkammer), instituție care apără drepturile angajaților în relația cu angajatorii, iar o investigație este în curs de desfășurare. Potrivit legislației austriece, concedierea unui angajat din motive legate de etnie, limbă sau naționalitate este considerată o formă de discriminare, sancționabilă de lege. Avocați specializați în dreptul muncii afirmă că astfel de situații sunt greu de dovedit în lipsa unor probe concrete, precum martori sau înregistrări.
Organizații non-profit care oferă sprijin românilor din Austria s-au implicat deja în acest caz, semnalând că nu este un incident izolat. Mai multe persoane de origine română au raportat în ultimii ani presiuni sau sancțiuni pentru folosirea limbii materne în contexte neoficiale, chiar și în pauzele de lucru. Deși multe companii impun reguli stricte de comunicare în limba germană în spațiul de muncă, specialiștii subliniază că aceste reguli nu pot fi extinse la momentele de pauză, când angajații nu se află în relație directă cu clienții sau cu activitățile operaționale ale companiei.