>
Mănăstirea Prislop, situată în apropierea satului Silvașu de Sus, județul Hunedoara, își are începuturile cu aproximativ 500 de ani în urmă, atunci când bazele au început să i se pună de Zafira, fiica lui Mose Vodă din Țara Românească.
Femeia a zidit din temelie mănstirea care după sute de ani avea să devină monument istoric, mai mult, acolo își duce somnul de veci Arsenie Boca. Motiv pentru care la mormântul acestuia de la Mănăstirea Prislop vin foarte mulți pelerini.
Lăcașul este încărcat de istorie și, în ciuda faptului că este foarte mic, este considerat unul dintre cele mai frumoase așezări monahale din Transilvania.
Mănăstirea, clădită inițial de Nicodim, ajungea o ruină, dar în anul 1564, a fost reclădită de domnița Zamfira, fiica lui Moise Voievod, din Țara Românească. Piatra funerară a Zamfirei a rezistat până în zilele noastre.
Din secolul al XVIII-lea, mănăstirea a devenit una greco-catolică, dar în 1948 a revenit la ortodocși. După 1948, toate lucrările de construcție și înfrumusețare din mănăstire au fost fie realizate personal de părintele Arsenie Boca. Motiv pentru care părintele este considerat al treilea ctitor al Mănăstirii Prislop.
Un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus – în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş Mănăstirea Prislop – a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop. Ducea astfel o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune.
După un timp, tânărul și-a dorit să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume. Astfel, după căutări, a găsit un loc, cam la 500 metri de mănăstirea Prislop, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de „chilia” sau „casa sfântului”.
Aici şi-a petrecut restul zilelor cu rugăciuni şi ajunări. Legenda spune că a fost voia lui Dumnezeu ca viaţa lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme.
Tradiţia populară spune că, pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop.
Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 și a murit pe 28 noiembrie 1989. A fost un ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită personalității sale, veneau mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate.
A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.
Arsenie Boca este considerat de unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al secolului al XX-lea. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului se perindă zilnic sute de pelerini.
Iar în ziua de 28 noiebrie, atunci când Arsenie Boca și-a găsit sfârșitul, numărul pelerinilor este de 30.000-40.000.