Tudosie Andrei Utile 29.11.2023 14:27

Istorie și cultură: Povestea străzii Kiseleff din București

Istorie și cultură: Povestea străzii Kiseleff din București

Până în anul 1900, Bucureștiul era portretizat ca o „savănă de grădini” și asimilat cu un Mic Paris de către călătorii străini. Orașul se întindea într-un mod pitoresc de-o parte și de alta a râului Dâmbovița, fiind caracterizat printr-o diversitate vibrantă.

Povestea străzii Kiseleff din București

Aici, viața pulsa pe ritmul unei „străzi, unei biserici și unei idei fixe”, aceea de a se bucura de momente plăcute. Teatrul, patinajul, plimbările pe Șosea, bătăile cu flori, cursele de cai, trenul de plăceri, ziua consacrată primirilor în saloanele mondene, balurile de caritate, partidele de cărți și achizițiile extravagante, în special cele provenite din Paris, contribuiau la animarea vieții boierilor români până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe parcursul aproximativ a două secole, toate aspectele vieții bucureștene, fie ele politice, mondene, dinastice, amoroase sau anecdotice, au avut loc pe traseul ce se întindea între celebrul local „Capșa”, traversând Șoseaua și grădina Kiseleff, până la destinația finală în Piața Teatrului Național, care este în prezent locul unde se găsește Hotelul „Novotel”.

Această rută a devenit nu doar un simplu drum geografic, ci și un simbol al pulsului vibrant al vieții sociale și culturale din Bucureștiul vremii, capturând nuanțele bogate ale unei epoci îndepărtate.

Din momentul primei mențiuni documentare și până la trecerea a câtorva secole, Bucureștiul a fost străbătut de-a lungul Podului Mogoșoaiei, cunoscut astăzi sub numele de Calea Victoriei.

Această arteră era flancată de clădiri semnificative și case ale elitei vremii, având un capăt ce se înclina către apele râului Dâmbovița și celălalt orientat spre Aleea Băneasa. În anul 1835, orașul și-a îmbunătățit infrastructura prin adăugarea unei șosele, marcând un pas important în evoluția sa urbanistică și în transformarea aspectului său.

Povestea Șoselei Kiseleff își are originile când Gheorghe Bibescu, aflat la conducere, decide să redenumească Aleea Băneasa în onoarea lui Pavel Kisseleff. Această „corso” devine un adevărat decor al „comediei” bucureștene de-a lungul a aproximativ 200 de ani, transformându-se într-o alee a primelor întâlniri romantice și a săruturilor pasionale.

Caldărâmul său devine martorul schimbărilor de stil în moda vremii, iar cărarea ascunsă devine scenariul conspirațiilor militare și politice. Este drumul prin care pătrundeai în „orașul Bucuriei”, un loc pe care trebuia să-l cucerești pentru a te lăsa ulterior cucerit de frumusețea grădinilor sale. Astfel, Șoseaua Kiseleff devine nu doar o arteră urbană, ci și o cronică vie a vieții și evenimentelor care au marcat evoluția Bucureștiului în decursul timpului.

Șoseaua Kiseleff devine calea pe care, la data de 8 februarie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a traversat, marcându-și intrarea triumfală în București. Mai târziu, la 10 mai 1866, tot pe această șosea, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (Carol I) primește simbolic cheia orașului din mâinile primarului de atunci al Capitalei, Dumitru I. Brătianu. Aceste momente simbolice au avut loc pe aceeași arteră, transformând-o într-un loc încărcat de semnificație istorică, unde conducătorii importanți au legat destinul lor cu Bucureștiul.

În anul 1895, pe Șoseaua Kiseleff a avut loc evenimentul caritabil denumit „bătaia cu flori”, o petrecere cu scopuri filantropice. O caracteristică distinctivă a acestei festivități era faptul că participanții trebuiau să plătească pentru privilegiul de a fi văzuți aruncând flori. Interesant este că chiar și numele acestei străzi are legătură cu celebrul eveniment „Ciocolata Capșa”.

Puțini sunt cei care știu că în noiembrie 1893 a fost introdusă în vânzare „ciocolata Capșa”, un produs elaborat conform rețetei Casei Capșa în laboratorul firmei, situat pe Șoseaua Kiseleff. Astfel, această stradă devine nu doar martora unor evenimente sociale și caritabile, ci și purtătoarea unor amintiri delicioase, simbolizate de ciocolata de calitate produsă în acea perioadă.