>
Capitala noastră este un oraş al constrastelor, în care se regăsesc atât elemente moderne, cât şi clădiri importante cu o arhitectură deosebită, aici au trăit personalităţi marcante, iar istoria oraşului este una cu adevărat specială. A fost numit Micul Paris, iar din rândurile care urmează veţi afla şi care a fost motivul pentru care a primit această titulatură.
Să o luăm cu „începutul”. În 1659, pe vremea când domnitor era Gheorghe Ghica, Bucureşti devenea oficial capitala Ţării Româneşti. În 1900, capitala ţării noastre era numită Micul Paris, pe vremea când acolo trăiau personalităţi precum Ion Luca Caragiale, Constantin Brâncuşi, George Enescu, ori Emil Cioran. Aceştia au, prin munca lor, legături strânse cu capitala Franţei, Parisul.
Datorită oamenilor care locuiau în Bucureşti, a locurilor speciale şi a arhitecturii, lumea din acea vreme se referea la capitala noastră ca fiind Micul Paris. Existau clădiri elegante, realizate în stilul Renaşterii franceze sau italiene, bisericile erau realizate într-un stil baroc, iar vilele construite erau în stilul Second Empire. Inelul central al Bucureştiului conţinea case, magazine, palate, edificii care imitau clădirile din lumea francofonă.
O mare parte dintre aceştia şi-au păstrat arhitectura şi în ziua de astăzi. În Bucureşti domnea atunci un aer total parizian, vestimentaţia şi gesturile locuitorilor, prin care îi copiau pe cei din Paris, au conlucrat la primirea acestui supranume. Se foloseau inclusiv expresii din limba franceză, iar dovadă stau inclusiv scrierile publicistice de la acea vreme.
Atunci au intrat în vocabularul românilor expresiile precum mon cher, bonjour, madamme, iar utilizarea acestor cuvinte reprezenta un adevărat motiv de mândrie pentru bucureştenii acelor vremuri.
Asemenea Parisului, şi Bucureştiul avea propriul său arc de triumf, iar arhitecţii francezi, precum Albert Galleron, Cassian Bernard sau Xavier Villacrosse au lucrat intens pentru clădirile cu aer franţuzesc din Capitală. Vorbim despre Palatul Kretzulescu, Casa Vernescu, Palatul Cotroceni, Palatul CEC şi multe alte clădiri care se regăsesc şi acum pe Calea Victoriei. Le veţi descoperi la o simplă plimbare la pas şi vă veţi da seama care sunt, graţie arhitecturilor speciale.