În ultima perioadă, seismele au fost din ce în ce mai frecvente în diferite regiuni ale lumii, aducând în prim-plan importanța înțelegerii fenomenelor geologice și a impactului acestora. Un element cheie în evaluarea seismelor este scara de magnitudine Richter, care oferă o măsură a forței acestora și permite specialiștilor să evalueze impactul asupra mediului și comunităților.
Cutremurele reprezintă un fenomen natural extins, manifestându-se periodic în diverse regiuni ale lumii. Conform datelor furnizate de United States Geological Survey (USGS), an de an, sute de mii de cutremure au loc, cu majoritatea fiind prea puțin semnificative pentru a fi detectate de către oameni.
Este important de menționat că frecvența și intensitatea cutremurelor variază considerabil în funcție de locul în care acestea au loc. Regiunile situate în apropierea frontierelor plăcilor tectonice active, precum California și Japonia, se confruntă cu cutremure regulate, fapt ce accentuează vulnerabilitatea acestora la aceste evenimente seismice. În contrast, altele pot experimenta doar cutremure sporadice, datorită absenței sau a unei activități tectonice reduse în acele zone.
Magnitudinea unui cutremur constituie o metrică ce exprimă amplitudinea sau intensitatea acestuia și servește drept mijloc de reprezentare a cantității de energie eliberată în timpul evenimentului seismic. Calculul magnitudinii se bazează pe analiza caracteristicilor undelor seismice și pe evaluarea mișcării solului înregistrate.
În decursul multor ani, Scara Richter, concepută în anii 1930 de către Charles Richter, a fost standardul tradițional pentru exprimarea magnitudinii cutremurelor. Cu toate acestea, în prezent, Scara Moment Magnitude Scale a devenit esențială, înlocuind în mare parte scara Richter.
Scara Richter se calculează pe baza celei mai puternice undă seismică înregistrată de un seismometru și furnizează o singură măsură care reflectă întreaga magnitudine a unui cutremur.
Această scară este logaritmică, indicând că o mică creștere a magnitudinii se traduce printr-o amplificare semnificativă a intensității cutremurului. De exemplu, un cutremur cu magnitudinea 7,0 este de zece ori mai puternic decât unul cu magnitudinea 6,0 și de o sută de ori mai puternic decât unul cu magnitudinea 5,0.
Valoarea Richter variază de la 0 la 9, iar cifrele mai mici de 2,0 sunt, de obicei, imperceptibile pentru oameni. În schimb, cifrele mai mari de 8,0 sunt considerate cutremure majore, capabile să producă daune semnificative și să declanșeze dezastre.
