Ioan Davidescu Vedete 01.09.2024 09:08

Îmi iubesc soțul, dar sunt dependentă de relații intime cu străinii

Îmi iubesc soțul, dar sunt dependentă de relații intime cu străinii

Cum este posibil să înșeli constant pe cineva după ce i-ai jurat iubire veșnică? Ei bine, vei înțelege această perspectivă când vei citi povestea unei femei care pretinde că nu își vede viața fără soțul ei, dar care l-a înșelat de opt ori în cei 20 de ani de căsnicie. Iată cum sună confesiunea ei și cum explică acest comportament ieșit din comun:

„Simt că înnebunesc de plăcere când amantul meu Simon îmi șoptește numele la ureche, spunându-mi cât de mult mă dorește. Sunt strigată și acasă, dar pentru urgențe, de cele mai multe ori. Soțul meu Andrew mă cheamă des pentru că nu-și găsește șosetele. De asemenea, fiica mea Abigail mă roagă să o duc la școală cu mașina de fiecare dată când pierde autobuzul spre oraș. Asta se întâmplă aproape în fiecare zi, iar lucrurile banale și întâmplările cotidiene mă fac să nu mai simt deloc pasiunea arzătoare când sunt acasă.

Cert este că am două laturi, care sunt diametral opuse: sunt o soție și o mamă devotată care își iubește foarte mult familia. În același timp, sunt o femeie cu un libido crescut, dependentă de fiorul de a face dragoste cu o nouă persoană de fiecare dată.

Eu și Andrew suntem căsătoriți de două decenii și i-am fost infidelă de opt ori în ultimii 14 ani. Din câte știu, el nu a aflat despre aventurile mele și nu știe de prezența celorlalți bărbați în viața mea. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest noroc. Oricât de mult îl iubesc pe Andrew și îmi doresc să fiu cu el, simt că sunt dependentă de amorul interzis precum un fumător cronic dependent de țigările sale. Mă mint mereu că o să mă las de acest viciu și de fiecare dată când ajung în pat cu un alt bărbat, îmi jur că va fi ultimul. Numai că… nu este niciodată așa. Se întâmplă iar și iar.

Femeie care zâmbește în timp ce se agață de gâtul partenerului.

Luna trecută, am citit scuzele aberante ale unui soț infidel în serie. Spunea că lipsa de atenție și a contactului intim cu soția îl împing în brațele altor femei, mai ales de când sunt părinți. S-a plâns de viața de familie și a zis că i se pare plictisitoare creșterea copiilor, că treburile casnice i se par acceptabile doar dacă se poate bucura de o viață amoroasă satisfăcătoare. Soția sa, despre care a spus că nu îl bagă în seamă, nu mai este la fel de dornică să îl simtă printre așternuturi. În opinia lui, ea este de vină, de fiecare dată când el pleacă în căutarea pasiunii în altă parte.

Cred că numai un bărbat ar putea transforma propriile acte egoiste de trădare în vina persoanelor de lângă el. Ele ar fi cele mai afectate dacă ar ieși la iveală aventurile lui – în acest caz, familia sa.

Primul meu gând a fost: „Și femeile au aventuri, să știi”. Apoi mi-am zis: „Sper că soția lui este atât de distrasă amantul ei, încât nu se stresează să se arate îngrijorată de ceea ce ar putea face soțul.”

Știu că bărbatul meu și fiica noastră de 18 ani ar suferi dacă ar afla, doar că eu îmi asum faptele și nu învinovățesc pe nimeni pentru alegerile mele. Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, eu chiar mă bucur de viața intimă cu soțul meu. Facem dragoste o dată pe săptămână, ceea ce mi se pare suficient pentru a alimenta sentimentul de intimitate. Avem deja 44 de ani și dacă ne uităm la prietenii de aceeași vârstă, suntem mai activi decât ei. De asemenea, suntem apropiați din punct de vedere emoțional.

Chiar dacă nu ne-am înțelege atât de bine și nu am face amor, tot nu aș da vina pe el pentru rătăcirile mele. Este o alegere pe care o fac în mod asumat, deși sunt conștientă că atât el, cât și fiica noastră Abigail ar suferi dacă ar afla. Recunosc, mă simt vinovată, dar nu suficient de tare pentru a mă opri.

Mă culc cu alți bărbați doar pentru fiorul de moment care mă ajută să evadez din viața monotonă pe care o am. Ori de câte ori amantul meu Simon îmi spune că are nevoie de mine, știu că rufele pierdute sunt ultimul lucru la care se gândește.

Nu am de gând să-l părăsesc vreodată pe Andrew, doar că ideea de a mă culca doar cu el pentru tot restul vieții mele mi se pare absolut deprimantă.

Îmi amintesc și acum de prima mea aventură, când soțul începuse să aibă suspiciuni. Pe atunci, fiica noastră avea doar patru ani și eu am ajuns în pat cu un bărbat mai tânăr decât mine. Simțeam nevoia de o schimbare, așa că am început să merg la sală. Eu aveam 30 de ani, iar Mark 23. Începusem să merg la acea sală de sport când Abigail a intrat la școală și m-am întors la slujbă cu normă întreagă.

După patru ani în care mi-am pus cariera pe ultimul loc, faptul că mi-am recăpătat-o m-a făcut să simt că era timpul să încep să-mi prioritizez nevoile. Am decis să mă străduiesc să arăt și să mă simt mai bine, în speranța că acest lucru va da un impuls necesar vieții mele amoroase. Eu și Andrew nu mai eram la fel de apropiați din momentul în care am devenit părinți.

Această schimbare mi-a sporit încrederea în mine, tocmai pentru că aveam atenția mai multor bărbați. Am reușit să am din nou o viață intimă activă cu soțul meu pentru că, în timp ce eram amândoi în pat, îmi imaginam că sunt cu unul dintre cei alături de care făceam exerciții în sala de fitness.

Bărbat musculos, îmbrăcat în negru, în timp ce stă pe unul dintre aparatele din sala de fitness.

Nu mi-a venit să cred cât de repede am spus „da” când Mark mi-a propus să trecem de la flirtul pe benzile de alergare alăturate la cafele după serviciu. Nu m-am gândit nicio clipă la Andrew și nici la cum s-ar fi simțit el. I-am zis primului meu amant că sunt căsătorită, dar nu i-a păsat. Și el își dorea, la fel ca mine, doar apropiere fizică, o distracție fără obligații.

Partidele de amor cu Mark m-au făcut să mă simt tânără și fără griji. De când eram mamă, uitasem cât de palpitantă poate fi viața departe de grijile cotidiene. Începusem să mă duc la el de la birou, rugându-l pe Andrew să o ia pe Abigail de la mama și îl mințeam că trebuia să lucrez până târziu. Evident, pentru că era prima oară când înșelam, nu eram la fel de atentă ca acum. Practic, eram începătoare și nu ștergeam toate mesajele din telefon. Soțul a fost atât de aproape să mă prindă în fapt…

Într-o seară, după cinci săptămâni de aventură, în care ne întâlnisem de câteva ori, mi-am lăsat telefonul pe blatul din bucătărie și, când am primit un mesaj, Andrew l-a citit.

„Cine este Mark?”, a întrebat.

Mi-am dat seama că bănuiește ceva, dar am avut mare noroc, pentru că nu îmi scrisese nimic din ce ar fi putut să îl facă să se prindă că îi sunt infidelă. Partenerul meu de amor mă întrebase doar la ce oră urma să se deschidă sala a doua zi. Cu toate acestea, Andrew părea neliniștit, dar am reușit să îl păcălesc. I-am spus că Mark este un coleg de școală și că frecventăm, întâmplător, aceeași sală.

Imediat m-a sunat cineva de la serviciu și am reușit să iau telefonul din mâinile lui. Dacă nu se întâmpla asta, ar fi văzut restul conversației și ar fi aflat despre infidelitatea mea. A doua zi, am rupt imediat relația, fiindcă m-a cuprins panica și nu voiam să îmi pierd familia. Nici la sală nu am mai mers și timp de un an am fost extrem de cuminte.

Dar apoi, un alt bărbat a intrat în viața mea. L-am întâlnit pe James în timpul unei ieșiri în oraș cu fetele de la serviciu. Fiorul pe care l-am simțit când privirile ni s-au intersectat mi-a amintit de Mark și de nopțile noastre nebune. Ne-am schimbat numerele de telefon pe furiș, pentru că nu voiam să știe colegele mele ce aveam de gând să fac și am stabilit să ne vedem peste câteva zile. I-am spus și lui că sunt căsătorită și am insistat să ne întâlnim doar pentru plăceri carnale și nimic mai mult.

Prieteni care au ieșit la o bere împreună și stau de vorbă la masă

Și el era mai tânăr, la fel ca primul, așa că peste câteva luni și-a găsit o fată de vârsta lui și am luat-o pe drumuri separate. Nu m-am simțit rănită, ci doar ușurată că o altă aventură se încheiase fără ca eu să fiu descoperită și am jurat să nu o mai fac niciodată. Până data viitoare…

De atunci am avut alte aventuri, unele mai lungi, altele mai scurte. Călătoresc des în interes de serviciu, așa că îmi e foarte ușor să am aventuri de o noapte cu bărbați pe care îi întâlnesc la evenimente sau în barurile din hoteluri. De multe ori, nici măcar nu le spun numele meu real.

Știu că sunt într-un joc periculos, dar tocmai acest fapt mă stârnește. Pentru că am reușit de atâtea ori să mă ascund atât de bine, simt că a devenit aproape o normalitate pentru mine. Nu cred că Andrew m-a înșelat vreodată, dar nu am certitudinea că așa este. Dacă aș ști că a făcut-o, ar trebui să mărturisesc și eu, apoi să sper că vom găsi o cale de a trece peste asta. Nu aș avea dreptul să fiu supărată. Știu cât de separate pot fi relațiile intime și dragostea. Nu am vrut niciodată să-l înlocuiesc pe Andrew, ci doar să mă simt validată. Faptul că sunt dorită de bărbați mai tineri sau care au alte relații mă face să mă simt încă o femeie atrăgătoare.

După o pauză de trei ani, în care am crezut că latura mea de soție infidelă a rămas în trecut, l-am cunoscut pe Simon. S-a alăturat companiei pentru care lucrez și am simțit scântei de la prima întâlnire.

El e de vârsta mea, căsătorit și cu două fiice. Lucrează într-un birou aflat la câteva sute de kilometri distanță, iar eu sunt obligată să merg acolo, în deplasare, o zi pe săptămână. Am început să ne întâlnim la hotel, iar camerele pe care le închiriem pentru a face amor sunt plătite din banii firmei. Așa mă asigur că Andrew nu va fi suspicios dacă vede chitanțele. Nu știu cum se înțelege Simon cu soția lui pentru că nu l-am întrebat, dar nu-mi pasă de ea. Vreau doar să nu afle de noi.

Parteneri îmbrățișați, îmbrăcați în halate albe, care privesc pe fereastră.

Dintre toate aventurile pe care le-am avut, aceasta se dovedește a fi cea mai ușor de gestionat, iar Simon este o companie grozavă. În plus este bun la pat. Cu toate acestea, amândoi am căzut de acord că aventura nu poate continua la nesfârșit și am discutat despre inevitabila stânjeneală profesională pe care o va crea sfârșitul acesteia. Am reușit totuși să hotărâm că va trebui să ne comportăm ca niște adulți și să trecem peste asta cu maturitate.

Deocamdată nu ne oprim și ne bucurăm de escapadele noastre săptămânale. E ca o evadare din realitate. Mă întreb uneori dacă Simon va fi ultimul meu iubit și chiar m-am gândit că menopauza ar putea în curând să-mi scadă libidoul. Poate așa voi scăpa de acest obicei care îmi pune căsnicia în pericol. Ar fi ideal dacă s-ar întâmpla așa și nu aș fi nevoită să întrerup brusc activitatea mea obișnuită.

Cel puțin pentru moment, nu pot accepta ideea de a lăsa în trecut aceste aventuri. Îmi place prea mult să fac dragoste cu un bărbat pentru prima dată – e un sentiment de nedescris. Și cât îl am pe Simon, sau pe altcineva ca el, nu vreau și nu pot să renunț.”