{"id":155796,"date":"2023-02-26T07:53:11","date_gmt":"2023-02-26T05:53:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/?p=155796"},"modified":"2023-02-26T07:53:11","modified_gmt":"2023-02-26T05:53:11","slug":"care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796","title":{"rendered":"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"<p>A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate, de aceea venim \u00een sprijinul vostru cu acest articol unde vor discuta mai multe despre p\u0103r\u0163ile de vorbire din limba noastr\u0103.<\/p><div id=\"stiri-1579870346\" class=\"stiri-continut stiri-entity-placement\"><div class='hbagency_space_26578'><\/div><\/div>\n<h2>Ce p\u0103r\u0163i de vorbire exist\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103?<\/h2>\n<p><a href=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/cum-se-scrie-corect-mai-sau-m-ai-35589\">\u00cen limba rom\u00e2n\u0103<\/a>, exist\u0103 nu mai pu\u0163in de 10 p\u0103r\u0163i de vorbire: substantivul, pronumele, verbul, adjectivul, adverbul, numeralul, articolul, prepozi\u021bia, conjunc\u021bia \u0219i interjec\u021bia.<\/p>\n<p>P\u0103r\u0163ile de vorbire au rolul de a indica modul \u00een care un cuv\u00e2nt func\u0163ioneaz\u0103 \u00een sens, dar \u015fi gramatical, \u00een interiorul unei propozi\u0163ii. Un cuv\u00e2nt poate func\u0163iona at\u00e2t ca parte de vorbire, c\u00e2t \u015fi ca parte de propozi\u0163ie, depinde de circumstan\u0163e. Este foarte important de \u00een\u0163eles p\u0103r\u0163ile de vorbire pentru a putea determina sensul unei expresii sau propozi\u0163ii \u015fi vom afla mai multe despre asta din r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103.<\/p>\n<p>Aceste p\u0103r\u0163i de vorbire pe care le vom exemplifica \u015fi detalia sunt clase de cuvinte care se stabilesc dup\u0103 sensul lor lexical, caracteristicile morfologice \u015fi sintactice.<\/p>\n<h2>Substantivul<\/h2>\n<p>Este o parte de vorbire flexibil\u0103, ce denume\u015fte obiecte, fiin\u0163e, st\u0103ri, fenomene ale naturii sau no\u0163iuni abstracte. <a href=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/monede-sau-monezi-cum-se-scrie-corect-si-in-ce-context-114778\">Este o parte de vorbire principal\u0103<\/a>, ce se \u00eenlocuie\u015fte uneori \u00een propozi\u0163ie de c\u0103tre pronume \u015fi poate fi de mai multe tipuri. Obiectele pe care le define\u015fte un substantiv pot fi mas\u0103, cas\u0103 \u015fi altele \u015fi mai exprim\u0103 \u015fi alte lucruri, dup\u0103 cum am zis anterior, precum iepure, c\u00e2ine, munte, mare, ploaie, mi\u015fcare etc.<\/p>\n<p>\u00centr-o propozi\u0163ie, substantivul poate fi identificat prin punerea unei \u00eentreb\u0103ri, precum cine este sau ce este. Ca parte de propozi\u0163ie, substantivul se transform\u0103 \u00een complement direct, pronume sau este determinat de unul sau mai multe adjective. Substantivele se declineaz\u0103, adic\u0103 ele \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma dup\u0103 num\u0103r, caz \u015fi determinare. Substantivele pot fi de trei genuri, feminin, masculin sau neutru.<\/p>\n<p>Substantivul poate fi de mai multe feluri. Substantivul propriu este acela care se folose\u015fte pentru numele persoanelor, localit\u0103\u0163ilor sau reperelor geografice, ori alte denumiri de firme \u015fi institu\u0163ii.<\/p>\n<p>Substantivul comun este cel care define\u015fte obiectele de acela\u015fi fel, se reg\u0103se\u015fte \u00een interior de propozi\u0163ie \u015fi se scrie cu liter\u0103 mic\u0103, except\u00e2nd cazurile \u00een care \u00eencepe propozi\u0163ia prin el.<\/p>\n<p>\u00cen func\u0163ie de forma pe care o au, substantivele pot fi de dou\u0103 feluri: simple, atunci c\u00e2nd sunt formate dintr-un singur cuv\u00e2nt (floare), sau compuse, atunci c\u00e2nd sunt formate din mai multe cuvinte (floarea soarelui).<\/p>\n<p>Substantivele pot fi la singural, atunci c\u00e2nd definesc un singur obiect, sau la plural, c\u00e2nd este vorba de mai multe. Exist\u0103 \u015fi posibilitatea de a avea substntive care au numai form\u0103 de plural sau doar de singular, iar acestea se numesc defective de num\u0103r, singular sau plural.<\/p>\n<h2>Pronumele<\/h2>\n<p>Vom discuta acum <a href=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/altadata-sau-alta-data-cum-se-scrie-corect-gramatical-122894\">despre o parte de vorbire<\/a> flexibil\u0103, care are rolul de a \u00eenlocui un substantiv \u015fi care \u00ee\u015fi poate schimba forma \u00een func\u0163ie de caz, gen, num\u0103r \u015fi persoan\u0103. Sunt foarte apropiate de substantive \u015fi uneori corespund cu adjectivele pronominale, de aceea trebuie s\u0103 ave\u0163i o aten\u0163ie sporit\u0103 atunci c\u00e2nd le identifica\u0163i \u00een interiorul unei propozi\u0163ii.<\/p>\n<p>Pronumele are rolul de a se acorda cu substantivul pe care \u00eel \u00eenlocuie\u015fte, \u00een gen \u015fi num\u0103r, \u015fi arat\u0103 diferite persoane \u00een raport cu cel care vorbe\u015fte.<\/p>\n<p>Pronumele se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii, \u00een func\u0163ie de schimbarea formei dup\u0103 persoan\u0103, \u015fi pot fi pronume cu forme personale (cele care \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma dup\u0103 persoan\u0103 \u015fi sunt: eu, tu, el, ea, noi, mie, \u0163ie, lor) \u015fi pronume f\u0103r\u0103 forme personale.<\/p>\n<p>Pronumele care are forme personale se \u00eemparte \u00een mai multe categorii, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Pronume personal eu, tu, el, noi, mie, \u021bie, etc; Pronume personal de polite\u021be \u2013 dumneavoastr\u0103, dumneata, etc;<\/li>\n<li>Pronume reflexiv \u2013 \u00eemi, \u00ee\u021bi, m\u0103, ne, v\u0103, etc; Pronume de \u00eent\u0103rire \u2013 \u00eensumi, \u00eensu\u021bi, \u00eensu\u0219i, etc;<\/li>\n<li>Pronume posesiv \u2013 al meu, al t\u0103u, al s\u0103u, al nostru, atc.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pronumele f\u0103r\u0103 form\u0103 personal\u0103 este cel care nu \u00ee\u015fi schimb\u0103 niciodat\u0103 forma dup\u0103 o persoan\u0103, atunci c\u00e2nd este analizat \u00een propozi\u0163ie nu i se precizeaz\u0103 persoana. Poate fi de mai multe tipuri:<\/p>\n<ul>\n<li>Pronume demonstrativ \u2013 acesta, acela, ace\u0219tia, aceia, acela\u0219i, aceia\u0219i, cel\u0103lalt, ceilal\u021bi, etc;<\/li>\n<li>Pronume nehot\u0103r\u00e2t \u2013 unul, to\u021bi, toate, al\u021bii, orice, oricare, etc;<\/li>\n<li>Pronume negativ \u2013 nimeni, nimic, niciuna, niciunul;<\/li>\n<li>Pronume interogativ \u2013 care, cine, ce, c\u00e2t, c\u00e2\u0219i, c\u00e2te;<\/li>\n<li>Pronume relativ \u2013 care, cine, c\u00e2t, c\u00e2\u021bi, c\u00e2te, c\u00e2t\u0103, etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Probabil a\u0163i auzit de locu\u0163iunile pronominale, acestea sunt gurpuri de dou\u0103 sau mai multe cuvinte, care au valoare de pronume \u00eentr-o propozi\u0163ie. De cele mai multe ori, acestea rezult\u0103 din pronumele de polite\u0163e \u015fi nu numai.<\/p>\n<p>Pronumele au cazuri \u015fi func\u0163ii sintatice la fel ca substantivele pe care le \u00eenlocuiesc \u015fi pot avea urm\u0103toarele func\u0163ii sintactice, \u00een func\u0163ie de cazul \u00een care se afl\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Nominativ \u2013 subiect, nume predicativ, atribut apozi\u021bional;<\/li>\n<li>Acuzativ: complement direct, complement indirect, complement de agent, complement circumstan\u021bial de loc, complement circumstan\u021bial de timp, complement circumstan\u021bial de mod, complement circumstan\u021bial de cauz\u0103, nume predicativ, atribut prepozi\u021bional;<\/li>\n<li>Genitiv: atribut genitival, atribut prepozi\u021bional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstan\u021bial de cauz\u0103, complement circumstan\u021bial de timp, complement circumstan\u021bial de loc;<\/li>\n<li>Dativ: complement indirect, nume predicativ, atribut pronominal, complement circumstan\u021bial de loc, complement circumstan\u021bial de timp.<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Verbul<\/h2>\n<p>Vom vorbi acum despre partea principal\u0103 de vorbire denumit\u0103 verb. Este flexibil\u0103 \u015fi exprim\u0103, dup\u0103 caz, o ac\u0163iune sau existen\u0163a. Este, dintre toate, cea mai complex\u0103 parte de vorbire, care poate lua forme numeroase. Verbul r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile ce face? ce va face? ce a f\u0103cut? ce vom face?, doar a\u015fa le ve\u0163i putea identifica<a href=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-este-varianta-corecta-dragile-sau-dragele-mele-116108\"> \u00een interiorul unei propozi\u0163ii.<\/a><\/p>\n<p>Exist\u0103 mai multe tipuri de verbe, care se clasific\u0103 \u00een func\u0163ie de capacitatea unui verb de a forma singur predicatul, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>verbele impersonale: cele care exprim\u0103 procese care nu au un subiect agent, iar ca s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i mai bine la ce ne referim, v\u0103 vom oferi exemplul: Afar\u0103 plou\u0103 de dou\u0103 zile.<\/li>\n<li>verbe intranzitive: cele care nu au subiect: Ninge de ieri.<\/li>\n<li>verbe tranzitive: sunt cele care au leg\u0103tur\u0103 cu subiectul, dar \u015fi cu complementul direct. De exemplu: Mihai a m\u00e2ncat tot din farfurie.<\/li>\n<li>verbele predicative sau personale sunt acelea care vor avea \u00eentotdeauna func\u0163ia de predicat verbal \u00eentr-o propozi\u0163ie. Modurile predicative sunt: indicativ, conjunctiv, condi\u0163ional optativ \u015fi imperativ.<br \/>\nverbele auxiliare sunt cele care au rolul de a ajuta la conjugarea altor verbe \u015fi exist\u0103 trei astfel de verbe: a fi, a vrea \u015fi a avea.<\/li>\n<li>verbele copulative sunt acele verbe la modul personal, care au rolul de a lega un subiect de un cuv\u00e2nt a c\u0103rui natur\u0103 nominal\u0103 are func\u0163ia de nume predicativ.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Atunci c\u00e2nd se face clasificarea verbelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 se are \u00een vedere termina\u0163ia pe care acestea o au atunci c\u00e2nd vorbim despre modul indicativ. \u015ei pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een patru categorii, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Conjugarea I \u2013 verbe care se termin\u0103 \u00een -a. Exemplu: a m\u00e2nca, a alerga, etc.<\/li>\n<li>Conjugarea a II-a \u2013 verbe care se termin\u0103 \u00een -ea. Exemplu: a bea, a avea etc.<\/li>\n<li>Conjugarea a III-a \u2013 verbe care se termin\u0103 \u00een -e. Exemplu: a cere, a cerne<\/li>\n<li>Conjugarea a IV-a \u2013 verbe care se termin\u0103 \u00een -i sau -\u00ee. Exemplu: a hot\u0103r\u00ee, a munci.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen continuare vom vorbi despre modurile verbelor, acele categorii gramaticale ce indic\u0103 raportarea la realitatea ac\u0163iunii sau a st\u0103rii pe care un verb o exprim\u0103. Se asociaz\u0103 \u015fi cu alte categorii ale verbelor, cum sunt timpul \u015fi aspectul lor.<\/p>\n<p>Cele cinci moduri personale care au doar rolul de predicat \u00eentr-o propozi\u0163ie sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>Modul indicativ, care poate fi la timpurile prezent (m\u0103n\u00e2nc), trecut (a m\u00e2ncat), imperfect (m\u00e2ncam), mai mult ca perfect (m\u00e2ncasem), perfect simplu (m\u00e2ncai), viitor (voi m\u00e2nca), viitor anterior (voi fi m\u00e2ncat), viitor popular (o s\u0103 m\u0103n\u00e2nc).<\/li>\n<li>Modul condi\u0163ional optativ, care poate fi la timpurile prezent (a\u015f m\u00e2nca), perfect(a\u015f fi m\u00e2ncat), prezumtiv (om fi m\u00e2ncat), prezumtiv perfect (l-o fi m\u00e2ncat).<\/li>\n<li>Modul imperativ (m\u00e2nc\u0103!)<\/li>\n<li>Modul conjunctiv prezent (s\u0103 m\u0103n\u00e2nc) sau modul conjunctiv perfect (s\u0103 fi m\u00e2ncat)<\/li>\n<\/ul>\n<p>Modurile nepersonale sunt acele forme verbale nepredicative, care nu au rlul de predicat \u015fi exist\u0103 patru tipuri \u00een limba rom\u00e2n\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>infinitiv (\u0162i-am l\u0103sat-o pentru a o m\u00e2nca)<\/li>\n<li>participiu<\/li>\n<li>gerunziu (M\u00e2nc\u00e2nd te vei face mare)<\/li>\n<li>supin.<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Adjectivul<\/h2>\n<p>Este o parte de vorbire flexibil\u0103 ce are rolul de a ar\u0103ta \u00eensu\u015firea unui obiect \u015fi determin\u0103 sau \u00eenso\u0163e\u015fte un substantiv \u00een cadrul unei propozi\u0163ii. Acesta nu se desparte niciodat\u0103 prin virgul\u0103 de substantivul pe care \u00eel determin\u0103, indiferent de locul pe care \u00eel ocup\u0103 fa\u0163ea de el. Virgula va ap\u0103rea, \u00eens\u0103, atunci c\u00e2nd un substantiv va avea mai multe adjective dar nu sunt legate de cuvinte de leg\u0103tur\u0103 sau cuvintele dar, nici, \u00eens\u0103.<\/p>\n<p>\u00centotdeauna, un adjectiv se va acorda \u00een gen, num\u0103r \u015fi caz cu substantivul pe care \u00eel determin\u0103. Orice moment \u00een care nu se va \u00eent\u00e2mpla asta este considerat a fi o gre\u015feal\u0103 gramatical\u0103.<\/p>\n<p>Adjectivele se pot clasifica \u00een func\u0163ie de mai multe criterii, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<p>Dup\u0103 structur\u0103, adjectivele se \u00eempart \u00een:<\/p>\n<ul>\n<li>adjective simple: simpatic, ro\u015fu, colorat<\/li>\n<li>adjective compuse: neatent, neinteresant<\/li>\n<li>locu\u0163iuni: om cu scaun la cap<\/li>\n<\/ul>\n<p>Dup\u0103 originea lor, adjectivele pot fi:<\/p>\n<ul>\n<li>adjective propriu zise: mare, albastru<\/li>\n<li>adjective participale: \u00eenv\u0103\u0163at, m\u00e2ncat<\/li>\n<li>adjective gerunziale: m\u00e2ini tremur\u00e2nd, frunze c\u0103z\u00e2nd<\/li>\n<li>pronominale posesive \u2013 fiica mea<\/li>\n<li>pronominale demonstrative \u2013 acea persoan\u0103<\/li>\n<li>pronominale nehot\u0103r\u00e2te \u2013 toate persoanele;<\/li>\n<li>pronominale negative \u2013 nicio persoanp;<\/li>\n<li>pronominale interogative \u2013 care fat\u0103?<\/li>\n<li>pronominale relative \u2013 \u0219tiu ce persoan\u0103<\/li>\n<li>pronominale de \u00eent\u0103rire \u2013 persoana \u00eens\u0103\u0219i.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Adjectivele pot avea mai multe grade de compara\u0163ie, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>pozitiv: interesant<\/li>\n<li>comparativ de superioritate: mai interesant<\/li>\n<li>superlativ, care poate fi relativ de superioritate (cel mai interesant), relativ de inferioritate (cel mai pu\u0163in interesant) \u015fi absolut (foarte interesant).<\/li>\n<\/ul>\n<p><a href=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/deoparte-sau-de-o-parte-care-este-varianta-corecta-114817\">\u00centr-o propozi\u0163ie<\/a>, un adjectiv poate \u00eendeplini mai multe func\u0163ii sintatice, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: de atribut adjectival, de nume predicativ, de complement circumstan\u0163ial de timp, de complement circumstan\u0163ial de cauz\u0103, precum \u015fi de complement indirect.<\/p>\n<p>Adjectivul este \u015fi acea parte de vorbire cu particularit\u0103\u0163i stilistice \u015fi poate fi clasificat inclusiv \u00een operele literale, \u00een figurile de stil, unde poate avea valoare de epitet simplu, epitet metaforic, epitet cromatic, epitet personificator, enumera\u0163ie, inversiune, compara\u0163ie sau chiar antitez\u0103.<\/p>\n<h2>Adverbul<\/h2>\n<p>Este o parte de vorbire ce \u00een interiorul unei propozi\u0163ii va \u00eendeplini func\u0163ia sintatic\u0103 de complement circumstan\u0163ial \u015fi va \u00eenso\u0163i un verb, un adjectiv sau chiar un alt adverb. Este o parte de vorbire care nu \u00ee\u015fi schimb\u0103 genul, nu se conjug\u0103 \u015fi nici nu se poate declina, av\u00e2nd rolul de a exprima caracteristicile une st\u0103ri, \u00eensu\u015firi sau chiar ac\u0163iuni.<\/p>\n<p>Acesta poate fi recunoscut \u00eentr-o propozi\u0163ie, dac\u0103 ve\u0163i pune \u00eentreb\u0103rile c\u00e2nd? cum? c\u00e2t de des? \u00een ce mod? unde? pe unde?. Adverbele se clasific\u0103 \u00een func\u0163ie de mai multe caracteristici, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00cen func\u0163ie de forma pe care o au, pot fi adverbe simple (m\u00e2ine) sau adverbe compuse (m\u00e2ine sear\u0103).<\/li>\n<li>Dup\u0103 \u00een\u0163eles pot fi adverbe de loc (aici), adverbe de timp (acum) sau averbe de mod (abia).<\/li>\n<li>\u00cen func\u0163ie de \u00eenlocuirea cuvintelor ce exprim\u0103 locul sau \u00eemprejurimile, adverbele pot fi demonstrative (aici), nehot\u0103r\u00e2te (undeva), negative (niciodat\u0103), interogative (unde).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Adverbele au \u015fi ele acelea\u015fi grade de compara\u0163ie ca \u00een cazul adverbelor \u015fi au rol diferit, desigur, acela de a exprima caracteristicile sau \u00eemprejur\u0103rile. Exist\u0103 trei cazuri de compara\u0163ie \u00een cadrul adverbelor:<\/p>\n<ul>\n<li>pozitiv: \u00eencet<\/li>\n<li>comparativ, care poate fi de superioritate (mai \u00eencet), de egalitate (la fel de \u00eencet), comparativ de inferioritate (mai pu\u0163in \u00eencet), superlativ (cel mai \u00eencet), relativ de inferioritate (cel mai pu\u0163in \u00eencet).<\/li>\n<li>absolut: foarte \u00eencet.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00centr-o propozi\u0163ie, adverbul poate avea func\u0163ia de atribut verbal, nume predicativ, complement circumstan\u0163ial de loc, de mod sau de timp.<\/p>\n<h2>Numeralul<\/h2>\n<p>Este o parte de vorbire flexibil\u0103 care exprim\u0103, dup\u0103 cum probabil v-a\u0163i dat seama, un num\u0103r, ordinea sau num\u0103rul obiectelor. De cele mai multe ori, numeralul va determina un substantiv \u015fi chiar va sta \u00een fa\u0163a lui \u00een intermediul unei propozi\u0163ii.<\/p>\n<p>Acesta poate fi clasificat dup\u0103 mai multe criterii, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Din punct de vdere formal, poate fi numeral simplu (trei, patru, cinci) sau numeral compus (treisprezece, patrusprezece, cincisprezece)<\/li>\n<li>Din punct de vedere semantic poate fi numeral cardinal (care exprim\u0103 numerele abstracte sau al obiectelor: unu, doi, trei) sau numeral ordinal (cele care exprim\u0103 ordinea numeric\u0103 a obiectelor, de exemplu, a doua, a patra). Numeralele cardinale pot fi \u015fi ele de mai multe tipuri: propriu zise, colective, multiplicative, distributive, adverbiale sau frac\u0163ionare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Numeralul poate avea at\u00e2t valoare substantival\u0103 (cei \u015fase), c\u00e2t \u015fi adjectival\u0103 (a treia persoan\u0103) sau adverbial\u0103 (\u00eendoit, \u00eentreit, toate patru).<\/p>\n<p>\u00centr-o propozi\u0163ie, un numeral poate \u00eendeplini func\u0163iile sintatice de subiect, nume predicativ, atribut substantival, atribut prepozi\u0163ional, atribut adjectival, complement direct, complement indirect, complement de agent, complement circumstan\u0163ial de tip, de mod, de loc.<\/p>\n<h2>Articolul<\/h2>\n<p>Este o parte de vorbire care \u00eenso\u0163e\u015fte un substantiv \u015fi are rolul de a ar\u0103ta \u00een ce m\u0103sur\u0103 un obiect ce este prezentat le este cunoscut vorbitorilor. Este flexibil \u015fi \u00een acela\u015fi timp are rolul de instrument gramatical, care ajut\u0103 \u00een declinarea unui substantiv. Nu are niciodat\u0103 un \u00een\u0163eles de sine st\u0103t\u0103tor \u015fi nu va avea niciodat\u0103 o func\u0163ie sintactic\u0103. Un articol se va utiliza doar al\u0103turi de substantive, adjective, pronume sau numerale, niciodat\u0103 singur.<\/p>\n<p>Articolul poate fi hot\u0103r\u00e2t (propriu zis: -l, -le, -a, -lui, posesiv: al, ai, a, ale, alor, demonstrativ: cel, cea, celei, cele) sau nehot\u0103r\u00e2t atunci c\u00e2nd arat\u0103 un obiect, care nu este identificat pentru vorbitori: o, un, unei, unor, ni\u015fte.<\/p>\n<h2><strong>Prepozi\u0163ia<\/strong><\/h2>\n<p>Vom discuta acum despre o parte de vorbire neflexibil\u0103, care are rolul de a lega un atribut sau un complement de partea de vorbire pe care acesta o determin\u0103 \u00een cadrul unei propozi\u0163ii. La fel ca articolul, prepozi\u0163ia este un instrument gramatical, care nu va avea niciodat\u0103 func\u0163ie sintactic\u0103 sau un \u00een\u0163eles de sine st\u0103t\u0103tor.<\/p>\n<p>Prepozi\u0163iile stau \u00eentotdeauna \u00eenainte p\u0103r\u0163ilor de propozi\u0163iilor pe care le introduc \u015fi uneori pot fi desp\u0103r\u0163ite de partea de propozi\u0163ie prin intermediul altor cuvinte.<\/p>\n<p><strong>Exemple:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>\u015etiu s\u0103 circul pe biciclet\u0103.<\/li>\n<li>Nu am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 merg pe aceast\u0103 biciclet\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Prepozi\u0163iile pot fi de dou\u0103 feluri: simple (a, pe, la, spre, cu, de) sau compuse (de la, de l\u00e2ng\u0103, dinspre, despre, de c\u0103tre).<\/p>\n<h2>Conjunc\u0163ia<\/h2>\n<p>Este partea de vorbire ce nu este flexibil\u0103, care nu \u00eendepline\u015fte o func\u0163ie sintactic\u0103 \u015fi are rolul de a face leg\u0103tura \u00eentre p\u0103r\u0163ile de propozi\u0163ie care se afl\u0103, dup\u0103 caz, \u00een rela\u0163ie de coordonare sau subordonare.<\/p>\n<p>Conjunc\u0163iile pot fi simple (\u015fi, s\u0103, dar, ca, ci) sau compuse (ca s\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t).<br \/>\nConjunc\u0163iile se mai clasific\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de raportul pe care \u00eel realizeaz\u0103 \u00een cadrul unei propozi\u0163ii \u015fi pot fi:<\/p>\n<ul>\n<li>coordonatoare (copulative: \u015fi, nici, disjunctive: sau, ori, adversative: dar, iar, conclusuive: deci, a\u015fadar)<\/li>\n<li>subordonatoare (de timp, de mod, de cauz\u0103, de consecin\u0163\u0103, de concesie).<\/li>\n<\/ul>\n<h2>Interjec\u0163ia<\/h2>\n<p>Este o parte de vorbire care nu este flexibil\u0103 \u015fi are rolul de a exprima un sentiment, un ordin sau un fel de adresare. Ele imit\u0103 sunete din natur\u0103 \u015fi acestea se numesc onomatopee.<\/p>\n<p>Interjec\u0163iile pot fi simple (miau!, vai!) sau compuse (miau-miau!).<\/p>\n<p>De re\u0163inut este faptul c\u0103 dup\u0103 o interjec\u0163ie se va pune \u00eentotdeauna semnul exclam\u0103rii sau virgula pentru a fi sugerat\u0103 intona\u0163ia pe care trebuie s\u0103 o ai atunci c\u00e2nd le cite\u015fti \u00eentr-o propozi\u0163ie. V\u0103 va fi \u015fi u\u015for astfel s\u0103 le identifica\u0163i \u00een propozi\u0163ie atunci c\u00e2nd ve\u0163i face o astfel de analiz\u0103.<\/p>\n<p>\u00centr-o propozi\u0163ie, interjec\u0163iile nu au func\u0163ie sintactic\u0103, dar sunt \u015fi unele situa\u0163ii \u00een care le ve\u0163i reg\u0103si astfel. \u00cen cazurile excep\u0163ionale de care v-am zis anterior, interjec\u0163iile pot avea func\u0163ia sintactic\u0103 de predicat, subiect, nume predicativ, complement direct, atribut sau complement circumstan\u0163ial.<\/p>\n<div id=\"stiri-782079056\" class=\"stiri-dupa-continut stiri-entity-placement\" style=\"margin-left: auto;margin-right: auto;text-align: center;\"><div class='hbagency_space_26578'><\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate, de aceea venim \u00een sprijinul vostru cu acest [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":155852,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[5353,47,228,7111,7110],"class_list":["post-155796","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri","tag-adjectiv","tag-gramatica","tag-limba-romana","tag-parti-de-vorbire","tag-substantiv"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v26.4 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 - Stiri Directe<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate,\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 - Stiri Directe\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate,\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Stiri Directe\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2023-02-26T05:53:11+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1920\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"1080\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Gabriela Dinu\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Gabriela Dinu\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"14 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\"},\"author\":{\"name\":\"Gabriela Dinu\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/person\/dc4eef4b2ab91dd7a54d95d03088229a\"},\"headline\":\"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103\",\"datePublished\":\"2023-02-26T05:53:11+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\"},\"wordCount\":2841,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg\",\"keywords\":[\"adjectiv\",\"Gramatic\u0103\",\"limba romana\",\"parti de vorbire\",\"substantiv\"],\"articleSection\":[\"\u0218tiri\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\",\"url\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\",\"name\":\"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 - Stiri Directe\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg\",\"datePublished\":\"2023-02-26T05:53:11+00:00\",\"description\":\"A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate,\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg\",\"width\":1920,\"height\":1080},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/\",\"name\":\"Stiri Directe\",\"description\":\"Informa\u021bii \u0219i Materiale la \u021aINT\u0102, f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#organization\",\"name\":\"Stiri Directe\",\"url\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/logo.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/logo.png\",\"width\":338,\"height\":40,\"caption\":\"Stiri Directe\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/logo\/image\/\"}},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/person\/dc4eef4b2ab91dd7a54d95d03088229a\",\"name\":\"Gabriela Dinu\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/56ab5c8a2b8a94ef008dd8217a036f06a9119fbaf3c4c3e349fd220b480c860e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/56ab5c8a2b8a94ef008dd8217a036f06a9119fbaf3c4c3e349fd220b480c860e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Gabriela Dinu\"},\"url\":\"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/author\/mirela\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 - Stiri Directe","description":"A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate,","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 - Stiri Directe","og_description":"A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate,","og_url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796","og_site_name":"Stiri Directe","article_published_time":"2023-02-26T05:53:11+00:00","og_image":[{"width":1920,"height":1080,"url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"Gabriela Dinu","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"Gabriela Dinu","Timp estimat pentru citire":"14 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796"},"author":{"name":"Gabriela Dinu","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/person\/dc4eef4b2ab91dd7a54d95d03088229a"},"headline":"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103","datePublished":"2023-02-26T05:53:11+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796"},"wordCount":2841,"publisher":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg","keywords":["adjectiv","Gramatic\u0103","limba romana","parti de vorbire","substantiv"],"articleSection":["\u0218tiri"],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796","url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796","name":"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103 - Stiri Directe","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg","datePublished":"2023-02-26T05:53:11+00:00","description":"A vorbi \u015fi a scrie corect \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poate p\u0103rea un lux pentru multe persoane. De cele mai multe ori, cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u00een \u015fcoal\u0103 sunt uitate,","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#primaryimage","url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg","contentUrl":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/book-gbcfaae403_1920.jpg","width":1920,"height":1080},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/care-sunt-partile-de-vorbire-in-limba-romana-155796#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Care sunt p\u0103r\u0163ile de vorbire \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#website","url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/","name":"Stiri Directe","description":"Informa\u021bii \u0219i Materiale la \u021aINT\u0102, f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri","publisher":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#organization","name":"Stiri Directe","url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/logo.png","contentUrl":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/05\/logo.png","width":338,"height":40,"caption":"Stiri Directe"},"image":{"@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/logo\/image\/"}},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/person\/dc4eef4b2ab91dd7a54d95d03088229a","name":"Gabriela Dinu","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/56ab5c8a2b8a94ef008dd8217a036f06a9119fbaf3c4c3e349fd220b480c860e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/56ab5c8a2b8a94ef008dd8217a036f06a9119fbaf3c4c3e349fd220b480c860e?s=96&d=mm&r=g","caption":"Gabriela Dinu"},"url":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/author\/mirela"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/posts\/155796","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/comments?post=155796"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/posts\/155796\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":155854,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/posts\/155796\/revisions\/155854"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/media\/155852"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/media?parent=155796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/categories?post=155796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.stiridirecte.ro\/feed-api\/wp\/v2\/tags?post=155796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}