În Valea Jiului, numeroase familii își încălzesc locuințele și copiii cu haine achiziționate la kilogram din magazinele second hand, pe care le ard în sobe. Această practică a devenit o soluție pentru cei care nu își permit lemnele necesare pentru iarnă, conform unui reportaj realizat de Școala 9 despre viața din Petroșani.
„Cu hainele ieșim mai bine decât cu lemnele”, afirmă localnicii, subliniind astfel dificultățile financiare cu care se confruntă în fiecare zi.
„Astea ard bine!”. „Și blugii ard bine! Paltoanele și sacourile nu merg, ard îmbâcsit. Și alea sintetice, gen chiloți, sutiene, nu le putem băga, că se topesc, scot fum și în casă și afară. Papucii ăia cu lumini, cu leduri, au baterii înăuntru și nu-i bag”, spune o femeie din Valea Jiului căreia reporterii Școala 9 i-au protejat identitatea.
Ea are 35 de ani și este mamă a cinci copii. Stau toți într-o locuință cu trei camere, închiriată, însă femeia își permite să încălzează doar una. Lunar, adună aproximativ 4.900 de lei din alocații, ajutor social, tichete de grădiniță, o indemnizație pentru că îngrijește o persoană cu handicap și bani de la tatăl ei.
La aceste venituri, ar fi trebuit să i se deconteze jumătate din costurile cu încălzirea, potrivit legii . Maria spune că a mers să facă cerere pentru asta, dar nu i-a fost primită.
Spune reporterilor Școala 9 că nu a mai pus lemne pe foc de 10 ani, pentru că ar costa-o între 3.900 și 6.500 de lei pentru toată iarna. „Cu hainele ieșim mai bine decât cu lemnele, că nu dăm toți banii odată”.
Cumpără haine la sac, iar un sac încălzește camera jumătate de zi.
Nu este singura care face asta. Mulți oameni din Valea Jiului își încălzesc casele cu haine cumpărate de la depozite second hand.
Cumpără haine la sac, iar un sac încălzește camera jumătate de zi.
„Eu n-am de unde să știu ce face fiecare cu hainele”
Reporterii Școala 9 au mers la unul dintre depozitele second hand de unde se aprovizionează oamenii cu haine pentru a le pune pe foc pentru a se încălzi. Sunt stive de saci cu haine, etichetate categoriile I și II. Cele de categoria a III-a, haine de proastă calitate sau rebuturi textile care n-ar putea fi niciodată vândute în magazine, de care a povestit femeia cu cinci copii, nu sunt la vedere.
„Da, vin și-și cumpără pentru a-și face, nu știu, lavete… Eu n-am de unde să știu fiecare ce face cu ele. Dar eu ca să-l dau pentru foc, nu! Noi nu facem lucrul ăsta! Dar de unde să știu? Acum ați venit și cumpărați pâine și o dați la câini. Eu de unde să știu ce faceți cu ea?”, a răspuns Claudia Olteanu, acționara principală a firmei care deține depozitul de haine second hand.
Întrebată ce ar trebui să se întâmple cu hainele de proastă calitate care nu pot fi vândute în magazinele second hand, ea a răspuns:. „Ce nu este bun se toacă și se fac perine (perne, n.r.), iar unele, v-am spus, au fost persoane care vin și-și iau și și-au găsit lucruri din ele. Că noi, dacă sunt un pic pișcate, nu le mai punem. Au venit pentru a le folosi la lucru, nu știu exact să vă spun, asta ni s-a spus”.
Ce fac autoritățile în fața acestui fenomen
Conform Școala 9, Diana Buzoianu, ministra interimară a Mediului, cunoaște problema deșeurilor textile din Valea Jiului și soluția ei este oprirea acestora la graniță. A lansat în aprilie un proiect de act normativ care stabilește că toate produsele de second-hand care intră în România să „fie verificate, igienizate și însoțite de documente care atestă conformitatea”.
Garda de Mediu a făcut 60 de controale la cele 16 depozite second-hand din județul Hunedoara, în ultimii trei ani, și a dat amenzi însumate la 250.000 de lei. Și Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Hunedoara a făcut controale și a dat amenzi, însă niciuna dintre cele două instituții nu au văzut că hainele se vând pentru foc.
Pentru perioada 2021-2027, România a primit o alocare de 2,6 miliarde de euro pentru tranziția către o economie sustenabilă a județelor Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Mureș și Prahova, scrie Bankwatch .
Detașamentul de Pompieri Petroşani a intervenit la 5 incendii cauzate de mijloace de încălzire improvizate în ultimii trei ani, au răspuns autoritățile.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a analizat situația din cartierul Aeroport din Petroșani, iarna trecută, și a descoperit că doar 7% dintre clădiri sunt reabilitate termic. Anca Sinea, cercetătoare și co-fondatoare ORSE crede că legile „nu văd deloc tabloul complet al sărăciei energetice”.
Statul decontează 100% cheltuielile unei familii doar dacă au sub 200 de lei venituri per membru. În cazul persoanelor singure, dacă câștigă lunar între 1.280 și 2.053 de lei sau o familie care are între 1.280 și 1.386 lei per membru de familie, li se decontează doar 10%.
Primarul Petroșaniului nu a răspuns invitației pentru un interviu al reporterilor Școala 9, însă primăria a transmis că în 2026 a acordat ajutor de încălzire pentru 441 de familii.
