Eugen Tomac, acuzat de risipă de 1,7 milioane lei pe statui și cărți în rusă! Prejudiciul s-a prescris

Eugen Tomac este acuzat că a provocat un prejudiciu de 1.708.499,09 lei statului român în perioada în care ocupa funcția de secretar de stat, conducând Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Această sumă provine dintr-un raport al Curții de Conturi, finalizat în 2012, și a fost confirmată de instanță în 2018. Din păcate, șansele de a recupera prejudiciul sunt extrem de reduse, deoarece acțiunea în instanță împotriva lui Tomac a fost inițiată cu o întârziere considerabilă.

Statul român are șanse minime de a recupera prejudiciul de la Eugen Tomac.

Statul român este aproape să mai piardă 1,7 milioane lei (echivalentul de azi a 325.000 de euro) pentru că a început prea târziu acțiunea în instanță împotriva fostului secretar de stat acuzat că a provocat prejudiciul: Eugen Tomac. Departamentul pentru Românii de Pretudindeni a pierdut atât pe fond cât și la apel procesul cu politicianul al cărui nume a fost vehiculat în ultima vreme ca favorit pentru funcția de premier. Cea mai recentă decizie Curții de Apel București datează din 19 mai 2026, însă instituția mai are dreptul la recurs.

Pe ce s-au dus banii de la instituția condusă de Eugen Tomac

În anul 2012, când Eugen Tomac avea funcția de secretar de stat și conducea Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (prin decizia premierului de la acea vreme, Emil Boc), Curtea de Conturi a realizat o acțiune de audit extern, prin care a constatat mai multe plăți nelegale realizate de instituție. Printre acestea se numără:

Pentru fiecare din neregulile semnalate, Curtea de Conturi a recomandat stabilirea exactă a prejudiciului, recuperarea și virarea acestuia la bugetul de stat. Doar că măsurile au fost contestate în instanță de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, iar dosarul a fost finalizat șase ani mai târziu, respectiv în 2018, când ICCJ a menținut măsurile drept legale.

Departamentul pentru Românii de Pretudindeni s-a îndreptat împotriva lui Eugen Tomac abia după 11 ani

Mai departe, potrivit atribuțiilor legale, la nivelul instituției s-a înființat o comisie cu atribuții în vederea stabilirii prejudiciilor estimate de Curtea de Conturi și identificării modalităților de recuperare a acestora. În final, s-a ajuns la un prejudiciu de 1,57 milioane lei, care ulterior s-a transformat în 1,7 milioane lei, plus penalități și dobânzi calculate conform legii. Abia în 2023, adică la 11 ani de la raportul inițial al Curții de Conturi, comisia a stabilit că ”responsabil pentru producerea prejudiciului este Tomac Eugen, care avea la acel moment calitatea de ordonator terțiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni” .

În același an, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni s-a îndreptat în instanță împotriva lui Eugen Tomac . În cererea depusă la Tribunalul București , reprezentanții instituției arată că Tomac ar fi trebuit, în paralel cu contestarea raportului Curții de Conturi, să demareze acțiunile de recuperare a prejudiciului.

Tomac nu a demarat demersuri pentru recuperarea prejudiciului pe vremea când conducea instituția

”Ordonatorul terţiar de credite, respectiv secretarul de stat, poartă răspunderea pentru utilizarea sumelor alocate, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. 2 din H. G. nr. 27/2010 cu modificările ulterioare, sub imperiul căreia era organizat şi funcţiona Departamentul la acel moment.

Acesta a aprobat acordarea mai multor finanţări în proiectele antemenţionate contrar prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul derulării acestora, aspect reţinut şi de instanţele de judecată

Totodată, consideră faptul că Tomac Eugen, în calitatea sa de ordonator terţiar al fostului Departament pentru Românii de Pretutindeni, este răspunzător de nerecuperarea prejudiciului aferent măsurilor antemenţionate şi pentru faptul că nu a demarat acţiuni de recuperare a prejudiciului stabilit de Curtea de Conturi” , se arată în cererea depusă în instanță.

Problema este că, de la momentul presupuselor fapte ilicite și până la acțiunea împotriva lui Tomac trecuse deja aproape un deceniu și jumătate, iar termenul de prescripție într-o astfel de speță este de trei ani.

Luptă aproape pierdută pentru statul român: prejudiciul s-a prescris

”Aşadar, prin raportare la dispoziţiile Deciziei RIL nr. 19/2019, faţă de data săvârşirii presupuselor fapte ilicite (perioada 2010 – 2011), precum şi la data transmiterii prin poştă a cererii de chemare în judecată (13.11.2023 – f. 162 vol. IV), Tribunalul constată că cererea a fost transmisă cu nerespectarea termenului general de prescripţie a dreptului material la acţiune, de 3 ani de la data săvârşirii faptelor” , au arătat judecătorii care au soluționat dosarul pe fond.

În motivare, magistrații au subliniat că, indiferent cum s-ar fi numărat anii, instituția din subordinea guvernului a întârziat nepermis de mult cu recuperarea prejudiciului. Mai exact, de la data respingerii definitive contestației (19 octombrie 2018) și până la cea a deschiderii procesului împotriva lui Eugen Tomac (13 noiembrie 2023), au trecut mai mult de cinci ani.

În aceste condiții, Tribunalul București a respins cererea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, împotriva lui Eugen Tomac, drept prescrisă. Soluția din februarie 2025 a fost confirmată și de Curtea de Apel, în mai 2026, însă nici această decizie nu este definitivă. Statul român mai are la dispoziție o formă de apel, respectiv recursul, însă are șanse foarte mici să schimbe verdictul în acest caz.