Doina Cornea s-a născut la 30 mai 1929 în Brașov, România, și a trecut la cele veșnice pe 4 mai 2018 în Cluj-Napoca, România. A fost o remarcabilă publicistă și disidentă anticomunistă în istoria României.
Tatăl său, Iacob Cornea, se trăgea din Ileni, județul Făgăraș, în timp ce mama sa, Maria Cornea (născută Moga), provenea din localitatea Apahida
Doina Cornea și-a desfășurat perioada de învățământ în diferite localități, începând cu școala primară la Reghin, iar studiile medii la Târgu Mureș și Cluj. În anul 1948, a început cursurile de limba franceză și italiană la Universitatea din Cluj.
După finalizarea studiilor, și-a dedicat timpul profesiei de profesoară în cadrul ciclului gimnazial, desfășurându-și activitatea într-o școală din Zalău.
În orașul Zalău, Doina Cornea și-a unit destinele cu Leontin Cornel Iuhas, un avocat local. Ulterior, în 1958, s-a întors în Cluj, unde a ocupat poziția de asistent universitar la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai.
Conform propriilor sale declarații, Doina Cornea a devenit implicată în activitatea politică în urma unei experiențe petrecute la Strasbourg, în Franța, în anul 1965, în timpul unei vizite la prieteni.
Atunci, a fost martoră la critica vehementă adusă de unul dintre prietenii săi la adresa lui Charles de Gaulle, în timp ce se aflau pe terasa unei cafenele. Cu toate că se aștepta ca prietenul său să fie imediat arestat, nu s-a întâmplat nimic.
Conștientizând presiunile și constrângerile existente în România comunistă, a simțit rușinea de a vedea că în țara sa natală nu exista aceeași libertate de exprimare. Această rușine a reprezentat un factor incitativ pentru ea, motivând-o treptat să ia atitudine.
În anul 1980, Doina Cornea a inițiat producerea primului său „samizdat” – un volum realizat manual și distribuit în mod clandestin prin intermediul rețelelor de prieteni. Acesta a fost intitulat „Încercarea labirintului”.
Ulterior, a continuat să elaboreze alte patru traduceri-samizdat din limba franceză. Pentru fiecare dintre aceste traduceri, a redactat note explicative și prefețe însoțitoare. Lucrările respective au inclus opere precum „Petru Gherman”, „Ieremia Valahul”, „Lao-tse, Tao te king”, „Gabriel Marcel, Dreptate și Adevăr”, și „Ștefan Lupașcu – partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale”.
În perioada cuprinsă între anii 1982 și 1989, Doina Cornea a difuzat un total de 31 de texte și proteste prin intermediul postului de radio „Europa Liberă”.[10] În anul 1983, a fost demisă de la universitate și a fost supusă unor serii de anchete, interogatorii, maltratări și amenințări.
Procesul de persecuție politică la care a fost supusă a fost coordonat de către colonelul de securitate Alexandru Pereș.
Alături de fiul său, Leontin Horațiu Iuhas, Doina Cornea a participat activ la distribuirea a 160 de manifeste de solidaritate în sprijinul muncitorilor din Brașov care au declanșat revolta la 15 noiembrie 1987. Ca rezultat al acestei implicări, amândoi au fost arestați și reținuți timp de 5 săptămâni, în perioada noiembrie-decembrie 1987.
