Alexandru Trandafiridis Tech 30.01.2022 14:07

Despre mine, Alexandru Trandafiridis, un trup însuflețit de visuri și ambiții

Despre mine, Alexandru Trandafiridis, un trup însuflețit de visuri și ambiții

De curând m-am întâlnit cu un tip foarte drag mie. Acesta mi-a recomandat să scriu un text în care mă descriu. Deși am programul destul de încărcat, am decis ca acum, la ora 23, să îmi încerc norocul cu inspirația de moment pentru a vedea dacă sunt îndeajuns de capabil să scriu ceva care are sens despre viața mea și mentalitatea pe care am clădit-o de-a lungul vremii. 

În acest context, pot începe cu o scurtă introducere în peisajul vieții mele. Sunt un tânăr din București, sunt singur la părinți și am norocul să am ( cel mai probabil) cei mai buni părinți din lume. Aceștia, nu doar că m-au învățat, au depus efort pentru a mă educa, m-au plimbat prin lume încă de mic, dar crescându-mă cu o oarecare strictețe, m-au modelat într-un stil organizat și relativ ordonat, lucru care mă ajută enorm de mult în procesul de evoluție în care mă aflu în fiecare moment. 

Sunt de părere că oamenii greșesc întrucât se plafonează în general și acesta este unul din marile pericole la care suntem supuși constant. Există multe persoane care au reușit să depășească acest obstacol și atunci au atins succesul, indiferent dacă acesta presupune bani, faimă, performanță sportivă sau impact social. Din acest punct de vedere, sunt conștient că trebuie să muncesc cât mai mult posibil, întrucât urmările vor fi favorabile atât mie cât și celor apropiați. Se spune că suntem suma celor mai apropiați 6 oameni, deci, dacă mergem pe principiul acesta, mă simt dator cel puțin lor pentru impactul pozitiv avut asupra mea.

Bursier la UPB (Universitatea Politehnică din București)

Îmi place să cred că sunt o persoană relativ performantă: sunt încă în facultate ( țin să menționez că facultatea o fac fizic, nu online), am propria firmă ( care este la început de drum) și sunt și angajat part-time.  În rândurile care urmează voi povesti pe scurt, fiecare dintre lucrurile menționate mai sus.

Legat de facultate, pot spune mândru că sunt printre bursierii UPB-iști. Încă de mic copil aveam o pasiune pentru mașini și motociclete, aceasta dezvoltându-se treptat, pe măsură ce creșteam.  Atunci când a venit momentul, deși am fost admis cu bursă la două facultăți din țară, am decis să rămân în București și să fac facultatea aici. Deși există și profesori nu tocmai agreabili, majoritatea sunt foarte buni și chiar își dau interesul să ne învețe. Materia este multă, nu este foarte ușoară, dar voi deveni inginer, deci trebuie să îmi asum acest lucru, corect?

Pe partea profesională, deși am experiență de mai mulți ani în domeniul de dezvoltare web, am început propria companie abia anul trecut, la începutul lui februarie. Pot spune că sunt norocos, întrucât am cunoscut câțiva oameni cu adevărat valoroși, indiferent dacă aceștia îmi sunt clienți sau colaboratori. Una peste alta, încă de la începutul firmei am încercat continuu să dezvoltăm atât portofoliul de clienți, cât și paleta noastră de servicii prestate. Pe lângă multiplicarea serviciilor, am lucrat constant și la îmbunătățirea calității acestora, la comunicarea cu clienții și la modul de livrare a proiectelor. 

În momentul de față, noi reprezentăm o echipă de 5 oameni, fiecare fiind specializat în alt domeniu. Astfel, aducându-și aportul fiecare dintre noi la proiecte, acestea nu doar că sunt finalizate, ci chiar au succes atât din perspectiva noastră, cât și din a clientului. 

Dacă dorești, te putem ajuta și pe tine cu cel puțin unul din următoarele servicii: creare de website-uri și magazine online, optimizarea acestora dpdv SEO, campanii de Google Ads/ Facebook Ads, servicii de administrare magazine online și pagini sociale, găzduire web, design logo-uri, cărți de vizită, bannere, mesh-uri, consultanță marketing, rețelistică și administrare de rețea, mentenanță pentru echipamentele IT.

Acum, că am bifat partea profesională, cred că ar fi indicat să expun și ideea și principiile după care mă ghidez în viață. Tata obișnuia să îmi spună când eram mai mic următorul lucru: „ Cât oferi vieții, tot atât vei primi. ”. Deși ideea este exprimată în cuvinte simple, fără semnificație prea mare, de-a lungul timpului s-a întamplat ca eu să observ că în perioadele când eram foarte aglomerat ca program, atunci eram și fericit, nu mă puteam plânge nici dpdv financiar și parcă lucrurile se aranjau și se întâmplau mai bine decât aș fi sperat. Cu alte cuvinte, cu cât depui mai mult efort, apare și norocul. Cu cât ești dispus să sacrifici mai multe lucruri pentru a învăța și pentru a evolua, cu atât vor apărea mai multe oportunități și vei avea mai mult noroc. 

Am început să lucrez de la 17 ani

Atunci, observând acest lucru, am început să lucrez de la 17 ani ( deci din timpul liceului), am încercat pe cât posibil să fiu serios și la liceu/ facultate și la job, de asemenea, mi-am dat interesul pentru a rezolva problemele apărute. Este adevărat că în timp ce colegii mei ieșeau la bere, sau se adunau la party acasă la cineva, eu lucram sau învățam. Totuși, deși părea descurajator pe moment, sunt recunoscător că am sacrificat acele petreceri întrucât, observ că trebuie sacrificate și orele de somn sau mesele dintr-o zi,  iar drumul pe care îl conturez în fiecare zi prin acțiunile proprii începe să îmi placă din ce în ce mai mult. Până la urmă, știi cum se spune: drumul contează, nu destinația…

Încerc să termin articolul pentru a nu te plictisi mai mult decât am făcut-o deja. Am foarte multe idei în cap care se suprapun și încerc să fiu cât se poate de clar și de ordonat în rândurile scrise mai sus. Concluzionând, pot spune că este bine să visezi atât timp cât ești dispus să faci sacrificii și să oferi efort pentru visurile care trebuie îndeplinite. Încearcă să fii serios, încearcă să dormi mai puțin, încearcă să lucrezi până simți că nu mai poți. Dacă faci aceste 3 lucruri constant de acum înainte, vei constata că viața ta va lua un parcurs mai bun și mai productiv. Hai să lucrăm împreună și să demonstrăm că suntem capabili să facem ceva bun atât pentru noi, pentru România și să lăsăm ceva în urma noastră. Eu am intrat în acest dans, pe tine ce te oprește?