Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București, care a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul României și Ministerul Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata sumelor restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost înregistrată pe 30 martie și soluționată surprinzător de rapid, chiar la primul termen. Hotărârea a fost pronunțată de judecătoarea Ramona Bușu, într-un timp record, în condițiile în care astfel de procese durează, de regulă, luni sau chiar ani.
Instanța a stabilit că Guvernul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz contrar, autoritățile riscă penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care nu respectă obligațiile impuse.
Conform soluției instanței, Executivul este obligat să emită toate actele administrative necesare și să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite. Sumele trebuie incluse în bugetul pe anul 2026, inclusiv prin rectificare, dacă este necesar.
Hotărârea prevede explicit că toate aceste măsuri trebuie realizate sub sancțiunea penalităților zilnice, ceea ce pune o presiune majoră pe autorități pentru a respecta decizia instanței.
În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Aceste fonduri erau destinate, în mare parte, achitării drepturilor salariale restante rezultate din decizii judecătorești definitive.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a alinia veniturile acestora la deciziile instanțelor. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de Partidul Social Democrat.
În acțiunea depusă în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. De asemenea, instituția a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează autoritatea sistemului judiciar.
Decizia de a merge în instanță a venit după ce Lia Savonea a depus o plângere prealabilă la Guvern, criticând măsurile considerate îndreptate împotriva magistraților, inclusiv inițiativele privind reducerea pensiilor.
Hotărârea Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, însă până la o eventuală schimbare a deciziei, Guvernul este obligat să se conformeze și să găsească rapid soluțiile bugetare pentru plata sumelor restante.
