Zeci de arbori de pe malul Lacului Herăstrău au fost marcați cu X și O, în contextul lucrărilor de consolidare a malurilor demarate de Primăria Capitalei. Această acțiune a stârnit îngrijorarea cetățenilor, care temându-se că arborii ar putea fi tăiați, știu că cei marcați cu X sunt de obicei propuși pentru tăiere.
Dan Trifu, președintele asociației Ecocivica, cunoscută pentru eforturile sale de a proteja spațiile verzi din București, a declarat că a primit numeroase sesizări din partea cetățenilor referitoare la marcarea copacilor.
„Din ce am văzut, majoritatea arborilor marcați, cam 80%, sunt arbori sănătoși”, a declarat Dan Trifu pentru HotNews.
HotNews a solicitat Primăriei Capitalei despre proiectul de consolidare a malurilor Herăstrău încă de pe 28 aprilie, însă nu am primit un răspuns. Am solicitat luni câți arbori vor fi tăiați, însă nu am primit răspuns. În legătură cu arborii marcați cu X, Primăria a comunicat.
Primăria Capitalei, într-un video postat pe pagina de Facebook, dă asigurări că arborii sunt inventariați și vor fi tăiați doar cei uscați sau bolnavi.
„Au fost marcați cu X doar pentru inventariere. Urmează să avem o colaborare strânsă cu constructorul și cu beneficiarul pentru a inventaria fiecare exemplar în parte și pentru a evalua care arbori sunt sănătoși, care nu prezintă niciun risc pentru populație și care nu pun în pericol reabilitarea malului”, a explicat Andreea Răducu, președintele Asociației Peisagiștilor Filiala București-Ilfov, în filmulețul explicativ postat de Primăria Capitalei.
„Pentru aceștia se vor face și se vor lua toate măsurile de protecție și se vor conserva. Și din nefericire, arborii care sunt deja uscați sau care sunt deja prăbușiți sau care nu mai sunt viabili și reprezintă un pericol, cu siguranță vor trebui eliminați”, a mai spus Răducu.
Societatea civilă: Lucrările au nevoie de plan urbanistic
Mai mult, Dan Trifu spune că pentru toate intervențiile făcute în Parcul Herăstrău, care este monument istoric, Primăria Capitalei trebuie să aibă un Plan Urbanistic Zonal aprobat, dar nu are.
„Ești obligat să faci un Plan Urbanistic Zonal când te apuci de un asemenea parc istoric. Este obligatoriu prin mai multe legi și trebuie să faci niște lucrări exacte, de calitate. Decât să faci un lucru pripit, mai bine faci un plan corect, cu specialiștii, cu dezbatere, apoi faci lucrările. Nu cred că era așa o mare problemă, după atâția ani de când malurile sunt căzute, să facem pe repede înainte acest lucru”, a explicat Dan Trifu.
ONG-istul spune că golirea lacului pe timpul verii, pentru efectuarea lucrărilor, ridică probleme.
„Cu golirea lacului, trebuie să ai grijă vara, că acel luciu de apă absoarbe foarte mult dioxid de carbon lansat în oraș de trafic și de alte activități economice. Luciul de apă are rolul și de a răcori atmosfera. Plus biodiversitatea, am văzut niște filmulețe trimise de oameni care vânau pești de dimensiuni destul de mari, deci trebuie să iei niște măsuri pentru biodiversitatea din zona respectivă”, a mai spus Trifu.
Primăria Capitalei a început pe 2 iunie golirea Lacului Herăstrău pentru a putea începe lucrările de consolidare a malurilor.
„Procesul de scădere va dura până pe 8 iunie atunci când intră cu utilajele în cuvă. Până atunci, relocăm rațele pe Lacul Floreasca iar, odată ce apa va curge, peștii vor ajunge în următorul lac”, se spune într-o postare pe pagina de Facebook a municipalității.
După secarea lacului, urmează lucrările de punere în siguranță a malurilor care sunt deja surpate pe unele porțiuni.
„Lucrările presupun golirea lacului, curăţarea cuvei lacului, care este murdară şi colmatată, şi execuţia lucrărilor de sprijinire şi consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani”, a afirmat primarul Ciprian Ciucu.
Herăstrău, un proiect în trei faze
Lucrările din Herăstrău au fost anunțate încă din 19 mai , când costul a fost estimat la 45.000.000 de lei, iar durata lucrărilor la 13 luni.
„În curând, ne apucăm de lucru la Parcul Herăstrău! Vrem să-i redăm farmecul, să-l amenajăm cu sens, coerent, elegant. Dar să fie și sigur. În 2-3 săptămâni, golim lacul de apă și ne apucăm de apărările de mal. Concomitent, vom face expertize pentru a stabili soluții tehnice de intervenție la pontoane și debarcadere”, anunța Primăria Capitalei pe pagina de Facebook.
Proiectul de consolidare a malurilor lacului se oprește însă la zona cu terase, de la Șoseaua Nordului. Ca să poată reabilita malul lacului în zona respectivă, terasele ar trebui demolate/demontate fiindcă sunt pe pontoanele de pe mal.
„Vreau să spun încă de pe acum un lucru, să rămână, și să nu mi se atribuie mie lucruri mai târziu: am semnat (după ce am deblocat) autorizația de construire pentru punerea în siguranță a malurilor lacului, dar – și aici vă rog rețineți – proiectul tehnic nu acoperă, se oprește la zona teraselor cu cântec. Proiectul a fost comandat cu mai mulți ani în urmă, am avut de ales între a-l semna așa cum mi-a parvenit, cu toate avizele luate, inclusiv de la Apele Române (mare lucru), și de a-l relua de la zero”, a anunțat primarul Ciprian Ciucu , încă din aprilie.
Primarul spune că proiectul a fost împărțit în mai multe faze, iar pentru zona cu terasele se va face o expertiză și va contracta și aici proiectarea.
În prima fază, se va lua un metru din luciul apei, pentru a putea lărgi aleile din jur, și se va curăța și fundul lacului. Faza a doua include partea de terase. A treia fază include debarcaderul.
Cel mai mare parc din București
Parcul Herăstrău – cel mai mare parc din București – este compus din trei parcuri, care în total au aproape 130 de hectare.
Este vorba despre Herăstrăul vechi, aflat între bulevardul Prezan Constantin, bd. Aviatorilor, Șos. Nordului, str. Elena Vacarescu, Șos. București-Ploiești și Șos. Kisellef. A fost înființat în 1938 și inaugurat de Regele Carol al II-lea. Suprafata: 52,5 hectare. Miorița este bucata dinspre fântâna Miorița și DN1 și are o suprafață de 25,5 hectare. Herăstrăul Nou, aflat la Șoseaua Nordului, a fost înființat în anul 1951 și are o suprafață de 51,9 hectare.
