Termometrele cu mercur au fost prezente în uz de o perioadă semnificativă și sunt încă utilizate în ziua de azi. Majoritatea gospodăriilor aveau un termometru cu mercur la îndemână. Cu trecerea timpului, utilizarea acestora a fost descurajată, având în vedere riscurile asociate cu manipularea lor și pericolul potențial în cazul în care se produce o spargere. Este important de menționat că mulți oameni nu au o înțelegere detaliată a modului în care funcționează un termometru cu mercur.
Pe măsură ce conștientizarea asupra pericolelor acestui tip de termometre a crescut, interdicțiile asupra utilizării lor s-au impus. Descoperirea pericolelor asociate cu mercurul a determinat o schimbare de perspectivă asupra acestor instrumente medicale. Pericolul și riscul asociate utilizării termometrelor cu mercur au dus la adoptarea unor alternative mai sigure și mai prietenoase cu mediul.
Un dispozitiv de măsurare a temperaturii este format dintr-un bec care găzduiește un tub subțire de sticlă în care se extinde mercurul metalic. Alegerea acestui metal special s-a datorat capacității sale de a-și modifica volumul în funcție de temperatură.
Aparatul este dotat cu cifre care indică valorile temperaturii, iar în concordanță cu aceste valori, volumul mercurului va experimenta modificări, fie de expansiune, fie de contractare. Utilizarea mercurului a fost preferată pentru a permite o sensibilitate mai mare în ajustarea volumului și pentru a oferi o reprezentare mai precisă a datelor termice.
Datorită facilității și eficienței sale remarcabile în ceea ce privește măsurarea temperaturilor, termometrul cu mercur s-a răspândit pe scară largă în întreaga lume. Accesibilitatea financiară a acestui instrument a contribuit la popularitatea sa, făcându-l disponibil pentru o gamă largă de utilizatori. Dezvoltarea științifică a domeniului cunoscut sub denumirea de termologie a atins cote înalte datorită utilizării extinse a termometrului cu mercur.
Termometrul cu mercur a jucat un rol semnificativ în avansarea cunoștințelor noastre despre temperatură, și anume în domeniul termologiei. Capacitatea sa de a găzdui o gamă extinsă de temperaturi a adus un beneficiu considerabil, facilitând măsurători precise într-o varietate de contexte. De asemenea, costul relativ redus al termometrului cu mercur a făcut ca acest instrument să fie larg accesibil, contribuind la utilizarea sa extinsă în diverse medii și comunități.
Termometrele cu mercur sunt dotate cu cifre care furnizează indicații ale valorilor temperaturii. Aceste cifre sunt evaluate pe baza unei linii extrem de subțiri, trasată în mijlocul instrumentului.
Această linie are responsabilitatea de a indica valoarea temperaturii ce urmează a fi măsurată. Atunci când dorim să măsurăm temperatura corpului, este recomandat să plasăm becul termometrului sub limbă, în rect sau în axilă.
Procesul de curățare a termometrului cu mercur implică mai multe etape esențiale pentru a asigura utilizarea sa corectă și igienică. În primul rând, se recomandă curățarea becului situat pe partea metalică a termometrului folosind un tampon de bumbac înmuiat în alcool antiseptic. Această acțiune are scopul de a dezinfecta zona care va intra în contact direct cu corpul nostru.
Următoarea etapă constă în activarea energică a termometrului cu mercur. Aceasta se realizează prin utilizarea părții opuse a becului, într-un mod care permite eliminarea oricărui reziduu de mercur și asigură corectitudinea temperaturii indicate.
Atunci când pregătim măsurarea temperaturii corpului, plasăm termometrul în axilă, asigurându-ne că becul se află precis în centrul acesteia. În acest moment, lăsăm brațul să atârne liber, evitând mișcările, astfel încât mercurul să crească, iar noi să putem verifica dacă există febră.
