Industria hotelieră utilizează o strategie bine definită pentru a masca majorările de costuri, fără a modifica semnificativ prețul camerei. În loc să crească prețul pe care clienții îl observă imediat pe platformele de rezervări precum Booking sau Google Hotels, hotelurile păstrează tarifele afișate, dar reduc subtil serviciile incluse în acel preț.
Aceasta este distincția dintre shrinkflation (reducerea cantității unui produs inclus) și skimpflation (diminuarea calității unui serviciu inclus). Termenul de skimpflation a fost introdus având ca exemplu industria hotelieră: un hotel care oferă un mic dejun mai puțin bogat sau care reduce frecvența curățeniei în camere.
Acest text este un fragment din newsletterul „Economix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Poți să te abonezi la Economix aici:
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Rațiunea e strict comportamentală. Prețul camerei e singura variabilă pe care platformele de comparare o expun clar- TripAdvisor, Booking. Orice majorare directă e vizibilă instantaneu și penalizată. În schimb, compoziția „pachetului” din spatele prețului- frecvența room service-ului, accesul la piscină, calitatea produselor de toaletă- nu apare, ci se descoperă abia la fața locului, când decizia de cumpărare e deja luată.
Prima e reducerea graduală a ferestrei de servicii incluse: ore de mic dejun tot mai scurte- uneori încheiate la 9 dimineața- sau politici de shuttle către aeroport cu program de funcționare aflat abia după ce rezervarea e plătită. Clientul nu pierde serviciul pe hârtie, îl pierde în practică.
A doua e degradarea calitativă a ceea ce rămâne inclus, vizibilă mai ales în segmentul premium- exact unde ar trebui să fie mai puțin probabilă. Bufetele de mic dejun s-au restrâns ca varietate în timp ce prețurile au continuat să crească, iar produsele din cameră- cafeaua, produsele de toaletă, halatele- au fost discret înlocuite cu variante mai ieftine. Pe scurt: tarifele hotelurilor de lux au urcat cu 35-40% față de 2019, în timp ce calitatea serviciului a evoluat în sens opus.
A treia e cea mai vizibilă: servicii care până acum erau incluse, sunt tarifate separat. În Spania, unii oaspeți sunt taxați pentru depozitarea bagajelor. În Olanda, există hoteluri care taxează folosirea uscătorului de păr. În Franța sau Finlanda, închirierea halatelor de baie poate fi contra cost. În unele hoteluri low‑cost, se plătește pentru folosirea seifului, a TV‑ului cu conținut premium, sau pentru Wi‑Fi rapid.
