Soții Georgescu s-au stabilit în Austria în anul 2011, căutând liniștea pe care o visau pentru familia lor. Au locuit în mai multe orașe, schimbând peisaje și obiceiuri, iar în cele din urmă, s-au stabilit într-o casă care le-a devenit cămin până la revenirea în țară. O locuință simplă, cu un farmec autentic, care se potrivește perfect cu atmosfera locului.
În primii ani pe meleagurile austriece, Călin și Cristela Georgescu au locuit, pe rând, în Modling și Alland. S-au stabilit apoi în Gunselsdorf, districtul Baden, locul care le-a devenit casă până în anul 2021, când au decis să revină în România. Este o zonă liniștită și slab populată, cu puțin peste o mie de locuitori.
Casa în care a locuit familia, achiziționată pentru 530.000 de euro în 2017, are un aer tradițional, dar este dotată cu toate facilitățile moderne. Proprietatea are o parcare subterană și este străjuită de un gard din fier forjat, potrivit gsp.ro.
Locuința se află pe o stradă liniștită, aproape de arterele principale ale orașului. Farmecul locului și calmul care domnește în jur au fost principalele motive care i-au făcut pe proprietari să se simtă acasă aici.
În apropierea casei lor, Cristela Georgescu și-a desfășurat activitatea într-un cabinet de medicină naturistă. Pe ușa clădirii exista o placă cu numele acesteia, pentru a fi identificată de clienți, care a dispărut între timp.
„Situat lângă Castelul Schonau, în apropiere de Baden (20 min. cu mașina) și de Viena (40 min. cu mașina), într-o locație inedită, discretă și plină de farmec, cabinetul meu este o escală din călătoria spre „Acasa Inimii’, un spațiu care permite deconectare, energizare și împuternicire’, este descrierea de pe site-ul acesteia.
Cristela Georgescu oferea la cabinet servicii de regenerare celulară și stil de viață sănătos (75 euro), proceduri Organetik de biorezonanță pentru autovindecare (85 euro) și iridologie limfatică, o analiză detaliată a irisului (250 euro).
Mai demult, Călin Georgescu își exprima nemulțumirea legată de calitatea alimentelor în Austria, subliniind diferențele față de produsele cu care era obișnuit acasă.
„Românii se organizau foarte bine și aduceau periodic transporturi din România, în special din zona de graniță: Baia Mare, Satu Mare, așa că aveam mereu produse românești și reușeam să trecem mai ușor peste un episod care nu era deloc simplu.
Să mănânci constant produse din străinătate, chiar dacă poartă același nume, roșii, castraveți sau conopidă, nu e același lucru. Diferența de gust e mare. Reușeam, astfel, să depășim handicapul situației în care eram forțați să consumăm alimente din Occident’, a declarat Călin Georgescu, în 2019.
