Cine este Lia Savonea, cea mai puternică judecătoare din România. Toate controversele care au zguduit justiția

Cine este Lia Savonea

Lia Savonea a fost aleasă în 2025 președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, după un vot de 9 la 1 în Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). A fost singurul candidat înscris în procedură, concursul fiind organizat mai devreme decât de obicei. Mandatul actualei președinte, Corina Corbu, expiră la jumătatea lunii septembrie, moment în care Savonea va prelua oficial funcția.

În fața Secției pentru judecători din CSM, Savonea a declarat: „Candidez nu pentru o funcție, candidez pentru o misiune. Pentru mine, această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Sunt conștientă că funcția de președinte la Instanța supremă nu este o poziție onorifică, este o răspundere grea. Experiența pe care am acumulat-o în 21 de ani de activitate, exclusiv ca judecător în funcții de conducere, în funcții de execuție, membru în colegiul de conducere, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, m-au ajutat să înțeleg, în profunzime, sistemul judiciar pe fiecare palier – judecătorie, tribunal, curte de apel și instanță supremă.”

A mai spus, citată de Euronews: „Îmi doresc să avem o justiție mai bună, o justiție pentru oameni. Îmi doresc să putem să demonstrăm că suntem un corp judiciar unitar, construit în jurul valorilor independenței și seriozității profesionale, că în realitate între noi nu sunt divergențe majore și că poate reușim să ajungem cumva la o apropiere între punctele divergente din justiție.” Savonea a fost singurul candidat înscris pentru ocuparea postului de președinte al ICCJ, după controversata decizie de a organiza mai devreme concursul.

VEZI  GALERIA  FOTO

Cariera Liei Savonea – parcurs complet

Conform Agerpres, Lia Savonea este absolventă a Facultății de Drept a Universității București, promoția 1996.

A început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 București, unde a fost și președinte al instanței între 2001–2003. A promovat apoi la Tribunalul București – Secția I Penală, pe care a și condus-o.

După 2003, a activat exclusiv în materie penală în cadrul celor două secții penale ale Curții de Apel București.

În 2009 a ocupat funcția de vicepreședinte al Curții de Apel București.
În 2010–2011 a fost președinte cu delegație al Curții de Apel București.
Din 2012 până în martie 2023 a fost președinte al Curții de Apel București.

Între 2017–2022, a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar în 2019 a deținut funcția de președinte al CSM.

În primăvara anului 2023, Savonea a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală.

Pe lângă activitatea de judecată, este formator la Școala Națională de Grefieri, a participat la comisii de concurs ale Institutului Național al Magistraturii și este coautor al unor culegeri de practică judiciară penală.

Acuzată că ar controla sistemul: ce susțin magistrații din documentarul Recorder

În documentarul Recorder „Justiție capturată”, procurori DNA, judecători și foști magistrați indică numele Liei Savonea ca fiind situat în centrul unui cerc de influență din justiția română.

Un procuror DNA afirmă în material: „S-a format un grup de influență în jurul Liei Savonea.”
Judecătorul Laurențiu Beșu adaugă: „În vârful sistemului este percepută ca lider absolut, cu control asupra CSM, Inspecției Judiciare și altor structuri.”

Fosta judecătoare Daniela Panioglu, într-o intervenție publică ulterioară, a afirmat: „Nu funcționează nimic mai bine în România decât corupția din justiție”, indicând-o pe Savonea ca figură centrală a mecanismului. Panioglu susține că schimbările de complete efectuate în unele dosare ar fi influențat termenele, riscând prescripția.

Savonea a respins toate acuzațiile, declarând că mărturiile nu sunt susținute de probe verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității.

Secția pentru judecători a CSM a emis o poziție oficială în care susține că reportajul Recorder ar reprezenta „o campanie de destabilizare a puterii judecătorești” și că acuzațiile nu reflectă evaluările instituțiilor europene privind statul de drept în România.

Deciziile controversate ale Liei Savonea

Numeroase decizii judecătorești au fost asociate de presă cu numele Liei Savonea, fiind intens discutate în spațiul public.

Cazul Mario Iorgulescu

Iorgulescu avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni închisoare pentru că a condus beat și drogat și a ucis un alt șofer. Completul din care făcea parte Savonea a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea.

Dosarul Revoluției

Savonea a făcut parte din completul care a declarat rechizitoriul neconform, ceea ce a dus la reluarea procedurilor într-un dosar de importanță istorică.

Cazuri cu minori

În 2015, Savonea a condamnat un bărbat la 8 luni cu suspendare pentru întreținerea de relații sexuale cu nepoata sa de 13 ani, motivând că minora „și-ar fi dat consimțământul”. Societatea civilă, prin petiția Declic (18.000 de semnături), a cerut CSM să oprească promovarea ei, considerând decizia inadmisibilă.

Dosarul Vanessa Youness

Savonea a făcut parte din completul care a anulat condamnarea cu executare a Vanessei Youness, partenera fostului șef DGIPI, Gelu Oltean, trimițând dosarul spre rejudecare.

Influență în perioada modificărilor legilor justiției

În perioada 2017–2019, când PSD promova modificări criticate la nivel european, Savonea era considerată una dintre figurile cu cea mai mare influență din CSM, fiind asociată cu reorganizarea secțiilor disciplinare și a structurilor de anchetă a magistraților.

Controverse privind averea familiei Savonea

Rise Project și Buletin de București au publicat investigații despre tranzacții imobiliare din Chiajna, în care soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, ar fi fost implicat alături de persoane investigate sau cunoscute în medii interlope.

Investigațiile descriu:

• terenuri cumpărate și împărțite cu rude ale unor politicieni locali
• autorizări accelerate de construcție
• proiecte finanțate cash de fiul unui magistrat condamnat

În 2023, Savonea a declarat că a omis în declarația de avere o tranzacție de 30.000 de euro, susținând că a fost o simplă eroare.

Salariul Liei Savonea

Potrivit declarației de avere citate de Libertatea:

• venit lunar: aproximativ 32.000 lei
• economii: peste 740.000 lei, în 19 conturi
• bijuterii: 18.500 euro

Soțul ei, Mihai Savonea, declară venituri de circa 15.000 lei pe an.

Ca președintă a ICCJ, Savonea va primi și locuință de serviciu: un apartament cu 5 camere, 378 mp, situat în zona Herăstrău, cu valoarea de inventar 3.775.000 lei.

Proiectul de management prezentat în fața CSM

Principalele idei susținute de Savonea:

• O parte din public nu înțelege corect rolurile din justiție, atribuind fără temei eșecurile procurorilor instanțelor.
• Judecătorii aplică legea imparțial, fără a ține cont de simpatii personale.
• Achitările nu reflectă slăbiciunea instanței, ci respectarea prezumției de nevinovăție.
• Mediatizarea excesivă înainte de verdict afectează procesul și încrederea în justiție.
• Este necesară restabilirea autorității instanțelor și întărirea independenței acestora.

Conform regulilor de selecție, candidații trebuie să declare că nu au colaborat cu servicii de informații și că nu au interese personale care să le afecteze imparțialitatea.

Numele Liei Savonea, din nou în centrul unei controverse majore

Documentarul Recorder a reactivat un subiect intens discutat: rolul masiv pe care Lia Savonea l-ar avea în structurile de putere ale justiției. Acuzațiile sunt respinse ferm, dar ele continuă să fie alimentate de magistrați care, pentru prima dată după mulți ani, ies public și vorbesc despre „presiuni”, „frică”, „control” și „capturarea sistemului”.

Pentru prima dată, numele Liei Savonea este analizat simultan din trei perspective:

1. Parcurs profesional excepțional, unic în istoria sistemului.
2. Influență fără precedent, așa cum o descriu unii magistrați în investigații.
3. Decizii controversate care au schimbat destinul unor dosare importante.

Scandalul nu se va opri aici. Atât timp cât dezvăluirile Recorder alimentează reacții din interiorul sistemului, iar opinia publică cere clarificări, Lia Savonea va rămâne cel mai discutat nume al momentului în justiția română.

Cum explică Lia Savonea apelul telefonic surprins în timpul conferinței de la Curtea de Apel București

Lia Savonea a reacționat după apariția imaginilor în care vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, îi șoptește președintei Liana Arsenie: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, într-un moment care a fost surprins integral de microfoanele presei și a stârnit noi controverse privind influența exercitată în instanțe.

Întrebată de jurnaliști dacă în perioada în care s-a judecat dosarul Vanghelie mai activa la Curtea de Apel București, Savonea a precizat, într-un mesaj transmis Cotidianul: „Și am transmis mesajul purtătorului de cuvânt de la CAB (n.r. Ionela Tudor). De acolo trebuia să se răspundă. Dosarul s-a judecat la CAB”.

Într-un apel telefonic, a explicat că doar i-a trimis Ionelei Tudor întrebarea jurnaliștilor, iar reacția acesteia a fost una spontană: „S-a gândit să vorbească probabil cu mine, nu știu. Exact asta i-am dat”. Savonea a completat: „Și ea a ieșit să mă întrebe. Și i-am spus: asta ți-am comunicat. Clarificați voi, dacă întreabă lumea acolo”, conform Libertatea.

Momentul în care Ionela Tudor părăsește brusc sala pentru a-i dicta președintei Arsenie răspunsul transmis de Savonea a devenit însă viral, fiind perceput drept o dovadă stânjenitoare care contrazice mesajul oficial privind independența conducerii instanței.

În documentarul Recorder, mai mulți magistrați afirmă că Lia Savonea ar fi „conducătorul absolut al sistemului”, menținând control asupra Curții de Apel București „prin interpuși”. Deși conducerea instanței a respins acuzațiile și a vorbit despre „manipulări”, incidentul petrecut chiar în timpul conferinței de presă a amplificat semnele de întrebare și a alimentat atmosfera tensionată din justiție.