Cele 10 porunci, adică Decalogul, au apărut odată cu Vechiul Testament. Biblia spune că poruncile au fost rostite chiar de către Dumnezeu lui Moise, când poporul său se afla în mare dificultate.
Pe muntele Sinai s-a petrecut totul! Moise a încercat, atunci, să-i facă pe evrei să-L recunoască pe Dumnezeu şi să renunțe la a se mai închina la idoli.
Muntele Sinai sau Muntele Horeb este situat la nord-estul Egiptului, între Africa și Asia, și este locul unde, conform Vechiului Testament, Dumnezeu a dat cele zece Porunci.
Cele 10 porunci au fost scrise pentru prima dată pe două plăci de piatră și i-au fost oferite de către Dumnezeu lui Moise, pe Muntele Sisai. Plăcile gravate sunt de negăsit de când, în anul 596 Î.Hr, armata lui Nabucodonosor al II-lea a distrus templul în care se afla Chivotul Puterii, respectiv cutia în care erau plăcile cu cele zece porunci.
Nu este cunoscută forma ori dimensiunea pe care erau gravate poruncile, însă conform legilor iudaice, tablele aveau forme de cuburi, iar lungimea laturii fiecărui cub era de măsura unui cot. Inscripțiile erau gravate pe toată suprafața, internă și externă, deoarece fiecare cub avea câte o gaură în formă de cilindru.
Cele 10 porunci sunt, de fapt, 10 reguli religioase cu o semnificație de bază în creștinism și iudaism. Iată care sunt Cele 10 porunci pe care Dumnezeu i le-ar fi transmis lui Moise:
Decalogul este cea mai mare normă religios-morală, valabilă în toate timpurile, ce trebuia să pregătească mai întâi poporul iudeu apoi celelalte popoare pentru mîntuire.
Numărul de zece are şi el o însemnătate aparte. Asta pentru că cifra este simbolul Lui Dumnezeu. Evreii nu foloseau cifrele, ci literele, iar litera iod, care este corespondenta valorii de „zece”, are trei elemente unite între ele, ceea ce implică Trinitatea.
