Băutura care s-a integrat în alimentația și dieta oamenilor are origini chinezești, însă în zilele noastre cea mai mare parte a producției de ceai matcha provine din Japonia.
Recent, acest tip de ceai a câștigat popularitate la nivel global, cu o atenție sporită în Europa și Statele Unite ale Americii. În România, de asemenea, ceaiul începe să câștige apreciere datorită beneficiilor sale pentru sănătate și proprietăților sale remarcabile.
Matcha conține nutrienții din întreaga frunză a plantei de ceai, furnizând energie și vitalitate pe parcursul întregii zile. Aceasta rezultă într-un conținut mai ridicat de cofeină și antioxidanți decât cel prezent în ceaiul verde tradițional.
Deși ceaiul Matcha împărtășește multe proprietăți cu ceaiul verde, nivelul său de cofeină este mai mic. Diferența în conținutul de cofeină dintre cele două băuturi nu este considerabilă, însă este existentă.
Cu toate acestea, energia pe care o oferă este suficientă pentru a începe o nouă zi cu vigilență! În ceea ce privește conținutul de nutrienți, Matcha conține de 350% mai mulți nutrienți și antioxidanți decât ceaiul verde.
Beneficiile principale ale ceaiului Matcha sunt:
-Lupta impotriva cancerului avand un puternic efect antioxidant;
-Ajuta la protejarea ficatului;
-Ajuta la arderea grasimilor;
-Lupta cu virozele si bacteriile;
-Întărește sistemul imunitar;
-Scade nivelul colesterolului rau (LDL);
-Te ajuta sa fii plin de energie;
-Detoxifiaza organismul in mod natural si eficient.
În prezent, există insuficiente studii specializate care să ateste riscurile asociate cu consumul de matcha.
De exemplu, un studiu din 2015 a identificat o legătură între un consum excesiv de ceai matcha și problemele de reproducere, însă această cercetare s-a desfășurat pe animale și nu poate fi extrapolată pentru oameni.
În plus, unele cercetări sugerează că o cantitate semnificativă de ceai verde matcha (aproximativ 8 căni pe zi) poate interfera cu absorbția fierului în organism din cauza conținutului ridicat de catechine din matcha.
Această problemă poate conduce la deficiențe de fier și, în cazuri severe, la anorexie și tulburări alimentare
