Începând cu 1 septembrie 2024, recalcularea pensiilor anunțată de Guvern promite majorări semnificative pentru sute de mii de români. Această măsură vine în întâmpinarea a peste trei milioane de pensionari, oferindu-le perspective de venit îmbunătățite. Cu toate acestea, esențială în determinarea cuantumului pensiei este vechimea în muncă și contribuțiile la sistemul social de pensii. Iată detaliile!
Președintele Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, a subliniat că pensionarii cu o vechime de cotizare de peste 40 de ani se numără printre cei care vor beneficia de creșteri semnificative ale pensiei. Aceste majorări, conform declarațiilor sale, pot atinge chiar și 80-90% din valoarea actuală a pensiei. Un exemplu relevant în acest sens este cazul unui profesor cu o cotizare de 44 de ani și opt luni, ale cărui venituri lunare se vor ridica la peste 8.000 de lei, față de 6.500 de lei, după recalculare.
„Luăm exemplul unui bărbat profesor, cu un stagiu foarte mare de cotizare, de 44 de ani și opt luni. Profesorii, în general, își prelungesc activitatea, după vârsta standard de pensionare ei cer continuarea activității”, a spus Daniel Baciu, potrivit Antena3 CNN.
Deși se pune accent pe vechimea în muncă, meseria în sine nu este determinantă în obținerea unei pensii substanțiale. Anton Hadăr, liderul sindicatului din învățământul universitar, a evidențiat importanța numărului de puncte acumulate pe parcursul anilor de muncă în stabilirea pensiei finale. Un profesor, de exemplu, cu un stagiu de cotizare de 44 de ani, opt luni și 22 de zile, poate vedea o creștere semnificativă a pensiei sale, chiar și fără să fie angajat într-o meserie cu venituri mari.
Punctele de stabilitate sunt cruciale în determinarea cuantumului pensiei. Contribuțiile consistente și pe termen lung la sistemul de pensii sunt esențiale pentru a obține o pensie substanțială. Indiferent de meseria pe care au avut-o, pensionarii care au acumulat un număr mare de puncte pe parcursul carierei lor vor beneficia de creșteri semnificative ale pensiilor lor.
„Nu contează mereu meseria pe care o ai, ci numărul de puncte acumulate. Câștigă aproape 1.500 de lei numai din zona de puncte pe contributivitate, din cei 44 de ani de muncă”, a explicat Anton Hadăr, conform RTV.
Astfel, perspectiva de a obține o pensie de peste 7.000 de lei după recalculare nu este exclusiv legată de meseria pe care o ai, ci mai degrabă de vechimea în muncă și de contribuțiile consistente la sistemul de pensii. Această recalculare vine ca un semn de speranță pentru sute de mii de români, oferindu-le oportunitatea de a se bucura de venituri mai mari în perioada de pensionare.
Conform declarațiilor Ministerului Muncii, reprezentat de Simona Bucura Oprescu, modificările legislative recente vor introduce următoarele tipuri de pensii:
Una dintre modificările semnificative constă în eliminarea posibilității de a beneficia de pensie anticipată fără penalizări. Acest lucru va afecta persoanele care plănuiau să se retragă mai devreme din activitatea profesională, fără a suferi pierderi financiare. Această schimbare va determina mulți români să-și reevalueze strategiile de pensionare și planurile financiare pentru viitorul lor.
În ciuda eliminării pensiei anticipate fără penalizări, un proiect de lege în Parlament propune menținerea acestei facilități și după 1 septembrie 2024. Această propunere urmărește protejarea drepturilor românilor care au locuit în zone poluate și care suferă de afecțiuni grave de sănătate cauzate de poluare.
Schimbările aduse de noua lege a pensii, care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, vor afecta considerabil modul în care românii își planifică retragerea din viața activă și beneficiile pe care le vor primi. Este vital ca fiecare individ să fie conștient de aceste modificări și să-și ajusteze strategiile financiare în consecință, pentru a asigura un trăi confortabil în perioada de pensionare.
În lumina preocupărilor crescânde legate de justiția socială și protejarea categoriilor vulnerabile, apare necesitatea revizuirii vârstei standard de pensionare pentru mamele care au crescut copii. Propunerea vizează ajustarea acestei vârste în funcție de numărul de copii crescuți, eliminând cerința unui stagiu complet de cotizare.
Argumentul principal în favoarea acestei modificări este că norma actuală nu reușește să stimuleze suficient natalitatea în România. De asemenea, pentru mamele care au avut mai mulți copii, atingerea unui stagiu complet de cotizare este adesea dificilă din punct de vedere practic și financiar. Astfel, propunerea urmărește să ofere o reducere a vârstei de pensionare pentru mamele care au îndeplinit stagiul minim de cotizare, indiferent dacă acesta este complet sau nu.
Aceste schimbări legislative reprezintă un efort de corectare a inechităților din sistemul de pensii și de asigurare a unui trăi mai decent pentru mamele care au dedicat timp și resurse în creșterea copiilor. Cu toate acestea, unele voci critice atrag atenția asupra posibilelor repercusiuni asupra sustenabilității financiare a sistemului de pensii, mai ales într-un context economic incert.
Decizia privind adoptarea și implementarea acestor modificări legislative va fi influențată de dezbaterile și negocierile din cadrul Parlamentului, precum și de analiza impactului lor asupra bugetului de stat și a sistemului de pensii în ansamblu. Indiferent de rezultatul final al acestor propuneri, este crucial ca preocuparea pentru bunăstarea pensionarilor să rămână o prioritate pentru autorități, iar orice modificare să fie însoțită de o evaluare atentă a impactului social și economic.
