Alegeri în Ungaria. UE se teme că Viktor Orban va rămâne premier și a conceput cinci scenarii pentru a limita influența liderului maghiar

Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie şi reprezintă evenimentul electoral al primăverii în plan european. Afectat de criza costului vieții și de creșterea economică lentă, partidul Fidesz, condus de actualul prim-ministru Viktor Orban, se află în momentul de faţă, în majoritatea sondajelor, în urma celui mai mare partid de opoziție, Tisza.

Dacă Viktor Orban va fi reales, UE nu va lăsa loc de compromisuri cu Ungaria

În ciuda unei ușoare îmbunătățiri a perspectivelor electorale din Ungaria, UE rămâne extrem de vigilentă din cauza dezacordurilor cu Budapesta privitoare la Rusia și ajutorul acordat Ucrainei, ţară faţă de care Viktor Orban a dezvoltat o animozitate profundă şi pe care a folosit-o ca armă în bătălia electorală. Politico Europe, citând zece surse diplomatice de la Bruxelles, scrie că UE pregătește mai multe planuri de contingență pe care să le pună în aplicare dacă Orban va câștiga alegerile, încercând astfel să-l împiedice să mai blocheze procesul decizional al UE.

Planul oficialilor europeni cuprinde cinci măsuri, între care reformarea mecanismului de vot, intensificarea înghețării fondurilor și chiar inițierea procedurilor de excludere a statelor membre. Aceste măsuri ar putea fi aplicate și altor lideri care „cauzează probleme” Uniunii Europene, după cum scrie sursa citată. Cu toate acestea, o parte din aceste măsuri se confruntă cu obstacole juridice, și chiar riscă să submineze unitatea generală a alianței.

Viktor Orban este de mai multă vreme considerat un ghimpe în costa UE, însă recentul său veto asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost considerat de mulți oficiali UE de rang înalt ca o încălcare a unei linii roșii. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a denunțat public acțiunile Ungariei, afirmând că nicio țară nu are dreptul să „șantajeze” Consiliul European și instituțiile UE și că astfel de acțiuni sunt „complet inacceptabile”. a rândul său, un alt oficial UE a declarat sub protecţia anonimatului că, dacă Viktor Orban va fi reales, UE nu va lăsa loc de compromisuri și va răspunde „cu toată forța”.

Un alt diplomat UE a recunoscut: „Mulți oameni cred că blocarea împrumuturilor către Ucraina a depășit o linie roșie și că trebuie luate anumite măsuri, dar încă nu este clar care să fie acestea”.

Oficial european: „Viktor Orban ştie exact care e rezultatul final al acţiunilor sale”

Există opinii diferite în interiorul UE legate de faptul dacă Orban își va modera sau nu poziția după o eventuală victorie electorală. Unii oficiali de rang înalt consideră că Orban, care are multă experienţă în regulile politice ale Uniunii Europene, înțelege clar limitele acțiunilor sale. „Este suficient de inteligent; este unul dintre cei mai inteligenți politicieni din Consiliul European. Știe exact care este rezultatul final al acţiunilor sale”, este una dintre opinii. Există unii diplomaţi care cred că poziția Ungariei nu se va schimba, susținând că ţara este de multă vreme un cal troian pe care Rusia l-a băgat în UE.

Prima dintre soluţiile avute în vedere de UE o vizează reformarea mecanismului de vot și extinderea domeniului de aplicare al votului cu majoritate calificată (QMV). În mod obișnuit, QMV necesită acordul a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația totală a UE pentru a intra în vigoare. Planul UE prevede includerea în această categorie de vot a unor domenii sensibile care în prezent necesită unanimitate, precum politica externă și cadrul financiar multianual (MFF).

De altfel, Uniunea Europeană are deja precedent în aplicarea unor soluții de compromis. Nu mai departe de 2023, în timpul discuțiilor privind negocierile de aderare a Ucrainei, iar Ungaria s-a opus ferm, fostul cancelar german Olaf Scholz a propus ca Viktor Orban să părăsească sala, invocând regulamentul conform căruia absența unui singur stat membru poate fi interpretată drept consens unanim. Această abordare este susținută de mai mulți diplomați, însă eliminarea principiului unanimității contravine tocmai spiritului de solidaritate al UE.

Se propun clauze mai stricte, care să ducă la suspendarea fondurilor europene

Patru diplomați au propus în schimb formarea unei „coaliţii de voinţă”. Această variantă presupune utilizarea unor formate flexibile de cooperare, în care statele dispuse să colaboreze ar constitui grupuri mai mici, avansând proiecte specifice prin mecanismul „cooperării consolidate”, ocolind astfel Ungaria.

A treia opțiune presupune sporirea sancțiunilor: înghețarea permanentă sau suspendarea fondurilor europene destinate Ungariei. Comisia Europeană a propus includerea unor clauze de condiționalitate mai stricte în următorul Cadrul Financiar Multianual (MFF), stabilind o legătură între standardele statului de drept și accesul la finanțare și permițând UE să suspende direct plățile în caz de încălcare a standardelor.

A patra variantă presupune declanșarea procedurilor legale de suspendare a dreptului de vot al Ungariei. Articolul 7 din Tratatul UE permite privarea de drepturi a unui stat membru care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii. Dar, ca și precedentele, suspendarea necesită acordul unanim al celorlalte 26 de state. „Cred că cel puțin un lider nu va fi de acord”, a comentat un diplomat, iar politico.eu scrie că acesta făcea aluzie la premierul slovac Robert Fico.

Scoaterea Ungariei din UE implică riscul să împingă ţara în braţele Moscovei

A cincea opțiune despre care scrie publicaţia este cea mai radicală și mai greu de pusă în practică dintre toate: declanșarea procedurii de excludere a Ungariei din UE. Nu există precedent pentru excluderea unui membru, iar subiectul a fost întotdeauna tabu. Unii juristi au sugerat invocarea articolului 50, folosit în cazul Brexitului, ca şi cale juridică de forțare a excluderii Ungariei, însă mulţi oficiali europeni  temându-se în special că o astfel de măsură ar împinge Ungaria definitiv în brațele Rusiei, cu consecințe grave pentru securitatea geopolitică europeană.

Cele mai recente sondaje îl plasează pe liderul Tisza, Péter Magyar (44 ani), cu 9 procente înaintea lui Orban, însă mulţi oficiali europeni avertizează ca aceste cifre să fie privite cu precauţie. Oricare ar fi realitatea din sondaje, alegerile din Ungaria s-au transformat într-un joc geopolitic complex: Donald Trump și-a exprimat recent susținerea publică pentru Orban, în timp ce Rusia și UE se acuză reciproc de ingerințe electorale. Următoarele două săptămâni se anunţă foarte intense în jurul acestui scrutin, mai ales după dezvăluirile de marţi, când a fost dată publicităţii o înregistrare a unei convorbirii dintre ministrul maghiar de externe și omologul său rus, din vara lui 2024, în care Serghei Lavrov îi cere Ungariei să facă lobby la Bruxelles pentru ridicarea sancțiunilor împotriva surorii unui oligarh.