Editor coordonator (finanțe-bănci)
În aprilie, salariul mediu net a fost de 5.843 de lei, cu 95 de lei mai puțin decât în martie, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Deși în această lună s-a sărbătorit Paștele și multe companii au oferit prime angajaților, ceea ce ar fi trebuit să conducă la o creștere a salariilor, o altă cifră este cu adevărat relevantă.
J urnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică arată un salariu mediu brut de 9.740 de lei în aprilie, în scădere cu 162 de lei (-1,6%) față de luna precedentă.
Netul a coborât în același ritm, până la 5.843 de lei. INS reamintește, ca de fiecare dată, că fluctuațiile lunare sunt dictate, în principal, de calendarul primelor – anuale, de Paște – care umflă o lună și o dezumflă pe următoarea.
Ajustarea de calendar nu explică însă și restul tabloului. Indicele câștigului salarial real – raportul dintre creșterea salariilor și creșterea prețurilor – a fost de 93,5% în aprilie 2026, față de aprilie 2025. Cu alte cuvinte, salariul mediu cumpără astăzi cu 6,5% mai puțin decât acum un an. Pentru a-și păstra puterea de cumpărare din aprilie 2025, salariatul mediu ar fi avut nevoie de un net de circa 6.250 de lei. A primit 5.843 de lei.
Creșterea salarială de 3,5%, într-o economie cu inflație de 10,7%
Ritmul anual de creștere a salariului net – 3,5% – este o frână puternică pentru România, care se obișnuise în ultimul deceniu cu avansuri salariale de două cifre. Iar el vine exact în momentul în care inflația a atins, în aprilie, 10,7% , cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni.
Inversarea raportului dintre salarii și prețuri este, în esență, anatomia încetinirii economiei.
Consumul – motorul tradițional al creșterii românești – se comprimă de luni bune: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,8% față de anul trecut, după cum observa în mai viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
Firmele, prinse între cerere mai slabă și costuri mai mari, nu mai au de unde plăti măriri. Iar statul, angajat în corecția deficitului, a înghețat salariile bugetarilor: în aprilie, câștigul net a scăzut în învățământ cu 2,2% și în administrația publică cu 0,3%, singura creștere – modestă, de 0,7% – venind din sănătate și asistență socială.
Pe scurt, tot ce a câștigat puterea de cumpărare în câțiva ani buni se erodează acum în ritm lunar.
Petrolul plătește prime
Sub media pe economie, dispersia dintre sectoare a fost spectaculoasă.
Extracția petrolului și gazelor naturale a înregistrat un salt al netului de 41,3% într-o singură lună, până la 15.429 de lei – efectul primelor ocazionale, nu al unor măriri permanente – și a redevenit sectorul cel mai bine plătit din economie, peste IT.
Pentru că IT-ul, fostul etalon al salariilor românești, a avut o lună de corecție: câștigul net din programare și consultanță informatică a scăzut cu 8,9%, până la 14.249 de lei. Nu a fost singurul sector de gulere albe care a strâns cureaua.
Managementul și consultanța, în scădere
După plata bonusurilor din martie, netul a coborât cu 17,7% în activitățile de management și consultanță, cu 14,2% în bănci, cu 10% în publicitate și studii de piață și cu 24,6% în producția cinematografică și de televiziune – cea mai abruptă scădere lunară.
La polul opus al ierarhiei salariale rămân pescuitul și acvacultura, cu un net de 2.915 lei, și asistența socială fără cazare, cu 2.955 de lei. Între sectorul cel mai bine plătit și cel mai prost plătit, raportul este de peste cinci la unu.
La ce ne putem aștepta
Banca Națională mizează pe o corecție descendentă abruptă a inflației în a doua parte a anului, pe măsură ce efectele de bază ale scumpirilor din vara lui 2025 ies din calcul.
Până atunci însă, aritmetica gospodăriilor rămâne neschimbată: prețurile cresc de trei ori mai repede decât salariile.
Iar într-o economie în care consumul face diferența între stagnare și recesiune, un salariat care pierde lunar echivalentul unui coș serios de cumpărături nu este doar o statistică socială, ci devine o problemă macroeconomică.
