Examenul de Bacalaureat va suferi transformări radicale începând cu anul 2030. Ministerul Educației a lansat un proiect ce preconizează introducerea de probe suplimentare, evaluarea la două limbi străine și o probă din profilul opus. Ștefan Vlaston afirmă că această nouă abordare va permite elevilor să se concentreze mai eficient pe domeniul pe care și l-au ales pentru cariera lor viitoare.
Ce modificări vor interveni în structura Bacalaureatului din 2030 și ce probe noi vor fi incluse pentru elevi?
Ministerul Educației a lansat în consultare publică un proiect care ar putea schimba semnificativ structura examenului de Bacalaureat începând cu anul 2030. Noua formulă îi vizează pe elevii care vor intra la liceu după noile planuri-cadru și promite un examen mai apropiat de profilul ales de fiecare elev, dar și de cerințele actuale ale pieței muncii. Față de Bacalaureatul actual, unde elevii susțin probe la limba română, proba obligatorie a profilului și o probă la alegere, proiectul pentru 2030 introduce mai multe noutăți. Printre acestea se numără evaluarea la două limbi moderne, două probe scrise de specialitate și o probă nouă destinată verificării competențelor generale din afara profilului ales.
În prezent, elevii de la profil real susțin obligatoriu matematica și apoi aleg o disciplină precum fizica, biologia, chimia sau informatica. Cei de la uman dau examen la istorie și aleg între geografie, logică, psihologie, sociologie sau filosofie. În noua variantă propusă, elevii ar urma să aibă mai multă flexibilitate, dar și mai multe probe adaptate specializării pe care și-au ales-o încă din liceu. FANATIK a discutat cu Ștefan Vlaston, care consideră că noua structură este mai apropiată de realitatea prin care trec elevii la finalul liceului.
Noul Bac îi pregătește pe liceeni pentru viitor? Două limbi străine și informatica la examen
În discuția cu reporterul FANATIK , expertul în educație admite că noua formulă a examenului încearcă să adapteze Bacalaureatul la cerințele unei societăți tot mai digitalizate și la nevoia tinerilor de a se integra mai ușor pe piața muncii, inclusiv în afara țării. În opinia sa, accentul pus pe limbile străine și competențele informatice reprezintă una dintre cele mai utile modificări propuse pentru generațiile viitoare de elevi. „O primă noutate semnalată, aceea că avem două limbi moderne, limba modernă 1, limba modernă 2, la probele orale B, mi se pare că ține cont de globalizarea în care ne aflăm, de mobilitatea teribilă a forței de muncă, a oamenilor care se duc în diverse țări.
E bine să știe o limba străină, engleza cu precădere, zic eu. Nu se specifică aici ce limbă. Dar engleza cam toți și-o alege. Și după aceea franceza, germana, spaniolă. Eu văd de bun augur, dar important e ca și în programele școlare și în planurile cadru să există ore suficiente pentru a învăța. Eu știu că există și limba modernă 1 și limba modernă 2. De asemenea, tehnologie informatică. La proba C, scris și practică. Ce mai faci în ziua de astăzi dacă nu știi să utilizezi calculatorul, nu mai vorbesc de inteligență artificial” , ne-a explicat Ștefan Vlaston.
Elevii nu vor mai fi obligați să învețe „17 discipline”. Ce modificare importantă aduce noul Bacalaureat
Vlaston consideră că această structură vine și cu un avantaj important pentru elevi: posibilitatea de a-și alege probele în funcție de domeniul spre care vor să se îndrepte după terminarea liceului. Astfel, Bacalaureatul ar deveni mai flexibil și mai apropiat de pregătirea pe care elevii și-o construiesc deja pentru facultate sau pentru viitoarea carieră: „Mai sunt probele pe care le știam: literatura română la profilul umanist, la real, matematică, dar zice și de o a doua probă E.
Deci prima probă E este matematică, vorbesc de specializarea matematică-informatică. Dar mai e și a doua probă E, pe care poți să o alegi între informatică, fizică, chimie, biologie. Asta e un lucru bun, că nu îi obligăm pe toți copiii să știe șaptesprezece discipline școlare și să dea examen din toate. În funcție de viitorul pe care și l-au ales, de facultatea pe care și-au ales-o, ei au mers pe anumite materii. De exemplu, dacă se duce la medicină, a învățat biologia. Și atunci e foarte simplu să dea la biologie. La specializarea filologie, la alegere au din istorie, geografie, psihologie, filozofie, nu matematică. Nici la științe sociale nu au matematică” , a mai precizat Ștefan Vlaston, expert în educație, pentru FANATIK .
Ce nu vor mai putea evita candidații. Proba neașteptată care apare din 2030
În același timp, expertul în educație spune că proiectul încearcă să păstreze un echilibru între specializarea elevilor și cultura generală pe care ar trebui să o aibă orice absolvent de liceu. Tocmai de aceea, una dintre noutățile propuse este introducerea unei probe din profilul opus, măsură care, după părerea lui, poate preveni situațiile în care elevii ajung să ignore complet anumite domenii esențiale.
„O altă noutate, probă din profilul opus. În sensul că, dacă ești specializat în filologie sau în umanistică, nu înseamnă că nu trebuie să știi și ceva fizică sau ceva chimie. Eu am spus mai devreme că liceul reprezintă etapă de preprofesionalizare în viața tânărului, dar în același timp, hai să ne gândim și la cultura generală pe care trebuie să o dobândească elevul la sfârșitul liceului. Dacă se axează doar pe meseria pe care și-au ales-o și doar pe disciplinele care îl ajută, s-au putea să riște cei de la filologie, de exemplu, să nu știe tabla înmulțirii. Exagerez, dar să nu știe matematică deloc, deloc. Au șase discipline la alegere, nu sunt limitați” , a mai spus acesta.
Ștefan Vlaston, despre presiunea suplimentară care îi apasă pe liceeni
Deși acceptă că noua formulă a Bacalaureatului ar putea aduce un nivel mai ridicat de stres pentru elevi, prin introducerea unor probe suplimentare, Ștefan Vlaston susține, totuși, că aceste schimbări sunt adaptate realităților actuale și competențelor de care tinerii vor avea nevoie în viitor. El subliniază, de asemenea, că accentul pus pe limbile străine și pe competențele digitale poate deveni un avantaj important pentru generațiile care vor intra pe piața muncii în următorii ani.
„Este o presiune mai mare pe elevi pentru că sunt probe în plus, două limbi străine, plus proba opusă profilului, dar, în același timp, nu poți să te descurci în viață, mai ales când mobilitatea forței de muncă e foarte mare, fără să știi cel puțin două limbi străine. Dacă te duci în Germania sau în Franța, acolo pe stradă nu prea vorbesc ca engleză. Nu e presiunea foarte mare dacă te lasă să alegi din șapte probe una singură. Care îți place ție? Poate că ai citit Jules Verne și atunci îți place geografia. Poate că ai citit cărți de euto dezvoltare și mergi pe psihologie. Eu mai văd ceva legat și de informatică, acum toți ar trebui să știe de inteligența artificială” , a menționat, pentru FANATIK , Ștefan Vlaston.
