În urmă cu aproximativ trei ani, o clipă de neatenție s-a transformat într-un episod care avea să lase urme adânci. Sebastian Dobrincu a ajuns la Spitalul Floreasca după ce s-a rănit grav la mâna dreaptă folosind un feliator de legume. Episodul medical a fost urmat de schimbări bruște în starea lui de sănătate, iar tânărul, cunoscut drept cel mai tânăr milionar din România, a început o perioadă de luptă cu o afecțiune autoimună.
Ulterior, medicii i-au pus diagnosticul de spondilită anchilozantă, o boală autoimună osoasă care poate afecta vertebrele și alte zone ale corpului, generând episoade de disconfort accentuat și limitări care apar și dispar în valuri.
„Eu m-am trezit anul trecut, în noiembrie – decembrie, am avut niște episoade foarte tragice. În primul rând, mi-am luat un feliator de legume și am băgat mâna în el și mi-am retezat palma. A fost foarte nasol și am crezut că aia e parte rea. Mi s-a declanșat o boală autoimună cu care mă lupt. De aia am și dispărut 6 – 7 luni de pe internet. Nu am acceptat, nu am mai apărut, nu am mai postat nimic.
De șapte luni m-am trezit cu o boală autoimună osoasă care e foarte nasoală. Am avut zile, am avut nopți când plângeam în pat de durere. Ce m-a învățat asta? Că sănătatea despre care noi avem impresia că o să țină la infinit, nu o să țină. Ce poți face în momentele astea? Să victimizezi că de ce mie mi se întâmplă, de ce tocmai eu care am investit atât în corpul ăsta, în sănătate? Viața nu e dreaptă și fiecare are alt traseu”, a povestit el într-o discuție publică.
Povestea explică și dispariția din online pentru 6–7 luni, interval în care, după cum spune, a preferat să-și concentreze energia pe gestionarea simptomelor și pe revenire, departe de camerele și mesajele constante din social media.
Pe lângă tratamentele recomandate de medici, schimbările de rutină și limitările impuse de boală au însemnat, pentru antreprenor, reconfigurarea programului obișnuit. Termeni precum odihnă, alimentație echilibrată și atenție la semnalele corpului au căpătat o pondere mai mare, în ciuda faptului că presiunea proiectelor și a muncii rămâne ridicată.