Un clip filmat de Ziua Națională, în interiorul Administrației Prezidențiale, îl surprinde pe președintele Nicușor Dan într-o discuție cu liderul USR, Cătălin Drulă, despre viitorul Capitalei. Materialul a fost distribuit pe rețelele sociale de Vlad Voiculescu, președintele USR București și consilier personal al șefului statului, fiind marcat cu însemne electorale și publicat la câteva zile înainte de scrutin.
Prezența șefului statului într-un material cu caracter politic a aprins dezbaterea privind neutralitatea politică impusă de Constituție, cu atât mai mult cu cât filmarea s-a derulat în sediul unei instituții publice, în plină campanie electorală. În plan politic, datele sunt sensibile: Nicușor Dan participase anterior la evenimentul de lansare a candidaturii lui Drulă pentru Primăria Capitalei, iar USR a folosit constant imaginea președintelui în promovare.
Înregistrarea distribuie un mesaj cu miză electorală, fapt pe care numeroși juriști îl interpretează drept o abatere de la rolul de arbitru al președintelui. Invocarea Constituției și a principiului echidistanței a dominat reacțiile inițiale, în timp ce pe rețelele sociale clipul a acumulat rapid distribuiri și comentarii
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a taxat public apariția din materialul electoral, subliniind că funcția prezidențială presupune o strictă depășire a partizanatului:„Președintele trebuie să fie independent politic, să fie echidistant față de toate partidele. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta. El este reprezentantul tuturor românilor. Ce a făcut aici nu intră în atribuțiile sale.”
El a indicat că nu se pune problema unei răspunderi penale, însă riscul este evident în plan politic:
„Poate avea doar sancțiuni politice. Opoziția contabilizează tot. Se poate întâmpla orice, pe președintele Băsescu l-au suspendat de două ori. Se poate întâmpla și acum.”
Fostul membru al CSM, Toni Neacșu, punctează două vulnerabilități majore. Prima vizează încălcarea neutralității cerute de Legea fundamentală:
„Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României.”
A doua privește regimul juridic al materialului, raportat la utilizarea resurselor statului în politică:
„Este un material electoral nelegal. Autoritățile publice nu pot pune la dispoziție resursele lor pentru campanii electorale. Este interzis prin lege.”
Neacșu consideră că filmarea realizată la Cotroceni agravează contextul: chiar dacă, din punct de vedere juridic, clipul ar putea fi eliminat din spațiul public, răspunderea rămasă este preponderent politică.
Dinspre Curtea Constituțională vine și reacția fostului judecător Petre Lăzăroiu, care vede o formă de susținere publică a candidatului USR:
„Președintele nu trebuie să fie membru al niciunui partid și nu are voie să susțină pe nimeni. Ce face aici este susținere publică directă.”
În interpretarea sa, eventualele capete de acuzare într-o procedură de suspendare ar avea deja un inventar consistent.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a invocat lipsa intenției electorale și caracterul public al momentului în care s-a realizat filmarea:
„Am fost la o recepție publică. Oricine avea un telefon putea filma. Sunt sute de materiale din acea zi care circulă online.”
Deși mesajul nu sugerează că ar fi contestat utilizarea politică a imaginilor, mișcarea de personal de la Cotroceni a aprins și mai mult discuțiile: Ludovic Orban a fost demis din funcția de consilier prezidențial după ce a criticat public folosirea imaginii șefului statului de către USR.
În spațiul public, disputa continuă între interpretarea strictă a neutralității și argumentul invocat al unui moment deschis, unde „oricine putea filma”, pe fondul unei campanii în care granița dintre comunicarea instituțională și mesajul electoral este tot mai contestată.
